Sorin Grindeanu a promis companiei care vizează aurul de la Rovina adoptarea rapidă a unei legi controversate privind exproprierile, dezvăluie România Curată

Sorin Grindeanu, din calitatea de președinte al Camerei Deputaților, și doi deputați PSD de Hunedoara s-au întâlnit în urmă cu jumătate de an cu reprezentanții companiei canadiene Euro Sun Mining, potrivit unei investigații publicate de România Curată. Obiectivul întâlnirii a fost legea care prevede exproprierea cetățenilor români în favoarea unor companii private.

Compania canadiană promovează un proiect de exploatare a aurului și cuprului de la Rovina, în județul Hunedoara, și este direct interesată de controversata lege privind exproprierile, potrivit investigației.

Despre întâlnire a vorbit public doar compania canadiană. Potrivit comunicărilor publice ale Euro Sun Mining citate de România Curată, Grindeanu și cei prezenți la întâlnire au promis adoptarea accelerată a acestei legi. Oficialii români nu au avut nicio informare publică privind întâlnirea.

„Toți cei prezenți la întâlnire și-au exprimat angajamentul de a accelera procesul legislativ pentru a se asigura că România poate valorifica pe deplin resursele sale”, menționa compania în comunicarea publică de după întrevedere.

„România Curată” precizează că a solicitat un punct de vedere privind întâlnirea de la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și de la ministrul Economiei, Irineu Darău, privind întâlnirea și interesele companiei canadiene, dar nu a primit un răspuns până la momentul publicării.

În schimb, într-un răspuns oferit de Euro Sun Mining, CEO-ul companiei recunoaște interacțiunile cu oficialii români etichetându-le ca fiind „de natură tehnică și consultativă”.

Ce s-a întâmplat cu proiectul de lege

Legea care prevede exproprierea cetățenilor români în favoarea unor companii private a fost înregistrată la Senat pe 17 februarie 2026, fiind semnată de zeci de parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR și minorități.

Inițiatorii au cerut dezbaterea ei în procedură de urgență care a fost aprobată în 9 martie, potrivit datelor de pe site-ul Senatului. După reacția societății civile, viteza a fost temperată. O petiție inițiată de Declic a fost semnată de peste 25.000 de persoane. De asemenea, România Curată și peste 60 de organizații neguvernamentale au sesizat Comisia Europeană.

Săptămâna trecută, în toate cele patru comisii de raport discutarea legii a fost amânată. Pe 14 aprilie, Senatul a prelungit termenul de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile. Camera Deputaților va fi for decizional pe această lege.

De ce este legea controversată

Proiectul de lege urmărește să introducă în legislație Regulamentul european Critical Raw Materials Act (CRMA). Acesta are ca scop asigurarea, prin recuperare și exploatare, a materiilor critice (aurul și argintul nu se numără printre acestea) necesare industriei strategice europene. Actul în sine, adoptat în 2024, a fost criticat pentru limitele prea permisive, în special în privința protecției mediului, potrivit România Curată.

Guvernul României a adoptat, în toamna anului trecut, OUG 61/2025, care creează cadrul aplicării Regulamentului CRMA.  Proiectul de lege pentru adoptarea OUG 61/2025 a fost deja votat în Senat, dar este blocat la Camera Deputaților de la începutul lunii decembrie 2025.

În analiza asupra legii, semnată de Mihai Goțiu – activist de mediu și fost senator USR, România Curată precizează că proiectul de lege este scris în așa fel încât nu să transpună regulamentul european ci pentru „rezolvarea cu dedicație a unor probleme cu care s-au confruntat proiecte miniere de exploatare a aurului”. Publicația oferă drept exemple Rovina, proiect al Euro Sun Mining, și Certej.

România Curată precizează că pentru exproprierile în interes privat (în favoarea companiilor de exploatare), regulamentul european nu introduce o asemenea obligație, ci lasă la latitudinea statelor membre să declare unele proiecte ca fiind „de interes public” și chiar și în asemenea condiții, regulamentul nu impune exproprierea.

De asemenea, regulamentul nu reduce standardele privind protecția mediului, dar propunerea legislativă prevede termene derizorii (de 30-90 de zile), consultări mimate și decizii centralizate. În plus, deși participarea publică trebuie să fie „efectivă și semnificativă”, termenele reduse din lege fac imposibilă aceasta.

„Termenele de autorizare sunt reduse cu până la jumătate de an (comparativ cu CRMA); eventualele contestări în justiție se vor judeca exclusiv la București (Curtea de Apel), cu termene foarte scurte și executare imediată, ceea ce ar diminua drastic accesul la justiție al comunităților locale”, potrivit România Curată.

Judecarea exclusivă a dosarelor la Curtea de Apel București a fost criticată de Consiliul Suprem al Magistraturii în avizul transmis.