„Sperăm foarte mult că acest lucru nu este adevărat”. Șeful serviciului german de informații vorbește despre o ipoteză luată în calcul de Rusia
Rusia intenționează să testeze unitatea Occidentului, în special în ceea ce privește clauza NATO de apărare colectivă, afirmă Bruno Kahl, directorul Serviciului de Informatii Externe al Germaniei (BND), relatează dpa, conform Agerpres.
Șeful serviciului german de informații a făcut aceste declarații într-un interviu acordat Deutsche Welle.
„Sperăm că nu vom fi puși în poziția dificilă de a fi testați”
El a spus că Rusia ia în calcul să testeze fiabilitatea articolului 5 din tratatul fondator al NATO, care menționează că un atac asupra unui aliat trebuie tratat ca un atac asupra tuturor.
„Sperăm foarte mult că acest lucru nu este adevărat și nu vom fi puși în poziția dificilă de a fi testați. Totuși, trebuie să presupunem că Rusia vrea să ne testeze, să testeze unitatea Occidentului”, a declarat Kahl.
Momentul testării de către Rusia a clauzei NATO privind apărarea colectivă depinde de cursul războiului din Ucraina, potrivit lui Kahl.
Dacă războiul se încheie mai devreme de 2029 sau 2030, asta ar permite Rusiei să-și folosească resursele tehnice, materiale și de personal pentru a construi o amenințare împotriva unei Europei mai curând, consideră el.
„Este, de asemenea, posibil ca o amenințare concretă sau o tentativă de șantaj din partea Rusiei împotriva europenilor să apară mai devreme decât se calculase anterior. Un sfârșit timpuriu al războiului din Ucraina le-a permite rușilor să-și îndrepte energia spre ceea ce vor, respectiv împotriva Europei”, a afirmat șeful BND.
Bruno Kahl a spus că Rusia își imaginează o viitoare ordine mondială care seamănă cu situația Europei de la sfârșitul anilor 1990, cu prezența protectoare a NATO împinsă înapoi și cu sfera de influență a Rusiei extinsă către Vest, ideal fără o prezență americană în Europa.
Nu este primul astfel de avertisment lansat de serviciile secrete germane, care estimau că Rusia va fi „probabil” în măsură să atace Alianța Nord-Atlantică la orizontul anului 2030.
În același timp, toate cele trei servicii de informații germane – audiate luni în parlament – au avertizat cu privire la pericolul tot mai mare reprezentat, în opinia lor, de activitățile desfășurate de serviciile secrete rusești în țară.
Președintele american Donald Trump a pus sub semnul întrebării, joi, disponibilitatea sa de a apăra aliații NATO ai Washingtonului, afirmând că nu o va face dacă aceștia nu plătesc suficient pentru propria apărare.
„E de bun simț, nu?”, le-a spus Trump reporterilor în Biroul Oval. „Dacă nu plătesc, nu-i voi apăra. Nu, nu-i voi apăra”, a afirmat acesta cu privire la aliații care nu alocă 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuieli militare.
Reuters a comentat că noile declarații făcute de Trump sunt de natură să provoace îngrijorare în capitale din Europa până în Asia, unde liderii erau deja preocupați de o posibilă retragere a sprijinului american pentru securitate după confruntarea din Biroul Oval între liderul de la Casa Albă și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski și după ce președintele SUA a arătat o mai mare deschidere către relațiile cu președintele rus Vladimir Putin.
Joi, liderii europeni îngrijorați de ultimele mutări ale administrației de la Washington au convenit în cadrul unui summit ce a avut loc la Bruxelles asupra necesității de creștere a cheltuielilor pentru apărare și au promis că vor continua să sprijine Ucraina.
INTERVIURILE HotNews.ro