Stânga franceză, reunită înaintea alegerilor: „Nu putem lăsa Franța pe mâna familiei Le Pen” / Promisiuni: reducerea vârstei de pensionare, taxă pe bogăție

Principalele patru partide de stânga din Franța au convenit să formeze un „Nou Front Popular”, pentru a participa la alegerile legislative anticipate din 30 iunie-7 iulie, cu promisiuni printre care introducerea unui impozit pe avere, creșterea salariului minim și abrogarea reformei lui Emmanuel Macron, care a crescut vârsta de pensionare, scrie Reuters.

Partidul Socialist (PS), Verzii, Comuniștii și Franța Nesupusă (LFI – stânga radicală) au anunțat vineri că vor face campanie pe o platformă comună pentru alegerile anticipate din 30 iunie-7 iulie și vor prezenta un singur candidat comun în toate cele 577 de circumscripții parlamentare.

Decizia vine după ce Macron a convocat duminica trecută scrutinul anticipat, în chiar ziua în care partidul său a suferit o înfrângere zdrobitoare în fața RN, reușind mai puțin de jumătate din scorul partidului de extremă dreapta.

Blocul de stânga a colaborat în timpul ultimei campanii electorale parlamentare din 2022, dar o luptă pentru conducere și diferendele politice – inclusiv în legătură cu războiul din Gaza – au dus la prăbușirea efectivă a alianței.

„O nouă pagină din istoria Franței a fost scrisă”, au spus partidele într-o declarație comună. Liderii stângii s-au declarat încrezători, dar a fost evident că unele probleme există.

Cine ar fi prim-ministrul stângii? Nu Melenchon, spun socialiștii

Raphaël Glucksmann, care a condus cu succes o listă susținută de socialiști la alegerile europene, a subliniat că alianța stângii pare a fi „singura cale” de a preveni o victorie a extremei drepte în viitoarele alegeri.

„Nu putem lăsa Franța pe mâna familiei Le Pen”, a declarat el pentru postul de radio France Inter.

Glucksmann, a cărui listă a obținut un scor de aproximativ 14% la alegerile europene, imediat după tabăra lui Macron, l-a acuzat pe președinte că „a aruncat Franța în haos” și că „a deschis calea spre putere pentru extrema dreaptă”.

Însă el a arătat și că nu este deocamdată clar cine va conduce Frontul Popular și cine va fi candidatul pentru postul de prim-ministru. Glucksmann l-a exclus pe divizivul Jean-Luc Mélenchon, liderul LFI, spunând: „Avem nevoie de cineva care poate obține un consens”.

Ce promite stânga

Sondajele de opinie au sugerat că este puțin probabil ca alianța de stânga să câștige alegerile, ea urmând să vină pe locul doi, după RN, dar în fața blocului centrist al președintelui Macron.

Lidera Verzilor, Marine Tondelier, a declarat că o prioritate principală a alianței va fi eliminarea reformei foarte nepopulare a pensiilor, inițiată de Macron. Alte măsuri ar include creșterea salariului minim, introducerea unui impozit pe avere, stimularea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice și reformarea politicii agricole a Uniunii Europene.

Pe dosarul ultrasensibil al conflictului din Orientul Mijulociu, care a divizat alianța, partidele s-au înțeles să califice atacul din 7 octombrie 2023 drept „masacru terorist al Hamas” și au subliniat că vor „să acționeze pentru eliberarea ostaticilor”.

Coaliția a cerut de asemenea „încetarea imediată a focului în Gaza și să respectarea deciziei Curții Internaționale de Justiție (CIJ) care evocă, fără echivoc, un risc de genocid”.

Marine Le Pen, gata să formeze un guvern de unitate națională

Vineri, în timpul campaniei purtate în nordul Franței, Marine Le Pen a declarat că RN este pe cale să câștige alegerile, să formeze un „guvern de unitate națională” pentru a „scoate Franța din impas”, scrie The Guardian.

„Vom aduna toți francezii – bărbați și femei de bună credință – care sunt conștienți de situația catastrofală din țara noastră”, a mai spus lidera extremei-drepte, care a subliniat că va fi de datoria președintelui RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, să „își aleagă echipa”, dacă va câștiga majoritatea.

În acest timp, luptele interne au continuat în cadrul partidului de centru-dreapta Les Républicains (LR), partidul foștilor președinți Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy, după ce liderul Éric Ciotti a anunțat unilateral o alianță surpriză cu RN.

Acest lucru a determinat restul conducerii partidului să îl dea afară, dar Ciotti a continuat să insiste că rămâne liderul formațiunii conservatoare. Un tribunal din Paris ar urma să se pronunțe asupra cazului.

Vorbind vineri la BFM-TV, Bardella, posibil prim-ministru al Franței în cazul în care partidul de extremă-dreapta va obține majoritatea în parlament, a declarat că alianța dintre RN și LR va prezenta candidați comuni în aproximativ 70 de circumscripții.

LR a declarat că nu există o astfel de înțelegere.