Statele nordice devin tot mai restrictive cu primirea migrantilor, dar afluxul acestora nu scade

Numarul migrantilor ajunsi in Suedia nu a scazut nici dupa ce aceasta tara membra a spatiului Schengen a reintrodus controalele la granite, in timp ce vecinii sai nordici iau tot mai multe masuri pentru stavilirea acestui aflux, relateaza agentia DPA, citata de Agerpres.

La aproape 24 de ore dupa reintroducerea controalelor la punctele de trecere a frontierei, autoritatile suedeze au primit inca aproximativ 1.600 de noi cereri de azil, cifra comparabila cu cea inregistrata in mod obisnuit in zilele si saptamanile trecute.

Reintroducerea acestor controale, valabila deocamdata doar pentru 10 zile, se aplica la punctul de trecere a frontierei de pe podul Stramtorii Sund (ce leaga capitala daneza Copenhaga de orasul suedez Malmo) si in porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca si Germania.

Dar autoritatile de la Stockholm se tem ca migrantii din Africa, Orientul Mijlociu si Asia, care ajung chiar si pana la Cercul Polar motivati de dorinta unei vieti mai bune in Europa, se vor orienta tot mai mult catre Suedia, intrucat celelalte state nordice iau masuri pentru a le limita accesul, cu toate ca si guvernul suedez a inceput sa elaboreze astfel de masuri.

Guvernul conservator norvegian a trimis vineri parlamentului de la Oslo o initiativa legislativa care urmeaza sa fie supusa votului saptamana viitoare in regim de urgenta si prevede in principal grabirea expulzarii refugiatilor care vin dinspre Rusia.

Exista migranti, mai ales sirieni, afgani si irakieni, care sosesc cu acte in regula in Rusia si calatoresc apoi pana la Cercul Polar pentru a trece granita in Norvegia, ei alegand aceasta varianta pentru a evita asa-numita „ruta a Balcanilor”. Numarul celor care de la inceputul anului au optat acest traseu prin Rusia este de numai aproximativ 4.400, dar guvernul norvegian a constatat in ultima vreme ca aceasta varianta este tot mai tentanta pentru migranti, in pofida conditiilor meteo extreme din acea zona.

Prin urmare, pe langa noua initiativa legislativa, Norvegia a recurs si la alte masuri, cum ar fi confiscarea bicicletelor folosite de migranti la trecerea granitei si atentionarea localnicilor ca vor fi acuzati de trafic de persoane daca ii transporta cu masinile.

„Majoritatea celor care trec granita nu fug de razboaie sau persecutii”, a atentionat sefa guvernului de la Oslo, Erna Solberg, subliniind astfel motivatia mai degraba economica a solicitantilor de azil, ea atragand atentia si asupra numarului tot mai mare de pakistanezi si afgani, care deja sunt mai multi decat sirieni.

Si Danemarca a elaborat masuri pentru descurajarea sosirii migrantilor. Dupa ce in luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anuntat miercuri un plan in 34 de puncte pe care-l va discuta saptamana viitoare cu partidele politice, intr-unul dintre aceste puncte mentionandu-se ca solicitantii de azil isi vor putea aduce familiile in Danemarca abia dupa trei ani, fata de un an cat este prevazut in prezent.

Suedia, recunoscuta pentru politica ei de azil foarte generoasa care a facut-o sa devina, dupa Germania, a doua destinatie preferata de migrantii extracomunitari, a fost nevoita la randul ei sa adopte limitari ale acestei politici, dupa ce a ajuns in situatia sa nu mai aiba spatii de cazare pentru noii veniti. Printre aceste masuri, ce vor intra in vigoare in al doilea semestru al anului viitor, se numara eliberarea mai multor permise de sedere provizorii in locul celor permanente, inasprirea conditiilor ce permit migrantilor sa-si aduca familiile si intensificarea expulzarilor in cazul celor carora li s-a respins cererea de azil. De asemenea, estimand ca numarul migrantilor ajunsi anul acesta in Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene sa redistribuie o parte dintre ei catre alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii.