Statistica a măsurat starea de spirit a peste 9.000 de oameni de afaceri. Care e temerea lor cea mai mare

Primul pachet de austeritate, dar și necunoscutele din următoarele pachete fiscale îngrijorează mediul de afaceri prin efectele negative asupra economiei.

Statistica face în mod regulat anchete pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2.467 firme), construcţiilor (1.370 de companii ), comerţului cu amănuntul (2.305 de retaileri mari și mijlocii) şi servicii (2.973 firme).

Cei mai mulți șefi de companii se tem de instabilitatea prețurilor. Mai precis de scumpirile care urmează

Peste 63% dintre managerii din construcții şi peste 60% din comerțul cu amănuntul spun că preţurile vor creşte în următoarele 3 luni.

Inflația din România a crescut brusc în iulie, ajungând la 7,8% – cu mult peste estimările Băncii Naționale. Întreaga abatere provine din sectorul energetic, în special din prețurile la electricitate, care au crescut cu aproape 62% față de luna precedentă după ce guvernul a eliminat plafonarea prețurilor la electricitate la 1 iulie.

Acest șoc determinat de energie a modificat întreaga traiectorie a inflației, economiștii estimând un vârf al inflației în jurul valorii de 10%. „O inflație temporară de două cifre este acum o posibilitate”, spun economiștii ING.

E drept ca unii retaileri au ales să „absoarbă” creșterea TVA și să mențină pentru o perioadă limitată vechile prețuri. Cei mai mulți au optat să absoarbă această creștere toată luna august, urmând să resimțim scumpirile abia din septembrie.

Nivelul sentimentului economic indică condiții de recesiune

“Cum starea economiei continuă să se înrăutățească, componenta de condiții curente a indicatorului de sentiment economic și-a continuat scăderea. Însă, în continuare, nivelul indicatorului și ambele sale componente indică condiții de recesiune”, spune Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.

Ulterior scăderii puternice înregistrate în luna iunie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna iulie cu 5,0 puncte, până la valoarea de 34,9 puncte. Cele două componente ale sale au avut evoluții divergente. Astfel, componenta de anticipații a crescut cu 8,6 puncte, până la valoarea de 33,6, în timp ce componenta de condiții curente și-a continuat scăderea, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 37,5 – reflectând înrăutățirea condițiilor curente.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 6,46%, în timp ce peste 56% dintre participanți anticipează majorarea ratei inflației în următoarele 12 luni.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanții la sondajul CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie privind o posibilă apreciere. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1015 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1716 lei pentru un euro.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut ușor comparativ cu exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 7,6% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, existând și opinii privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni, mai spun economiștii.