„Statul ne face «boschetari». Nu ne facem noi”. Ce măsuri ia România pentru a ajuta persoanele fără adăpost / Strategia „housing first” și țara care mizează pe ea 

În ultimii ani, numărul persoanelor fără adăpost din București s-a dublat, iar măsurile sunt doar discutate, nu și aplicate, susține directorul Asociației Carusel, care afirmă că „România nu se uită la acest subiect cu sufletul deschis”. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Ștefania Gheorghe (HotNews.ro), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria), Silvia Martelli (Il sole 24 ore – Italia), Lena Kyriakidi (EFSYN – Grecia) și Julie Safova (Denik Referendum – Cehia).

„Noi venim aici, dar nimeni nu vine aici de bine”, spune cu un ton ridicat un bărbat, care se află la centrul organizat de Carusel, acolo unde, zilnic, aproximativ 100 de oameni fără adăpost merg pentru o masă și un duș.

Bărbatul, care are până în 40 de ani, locuiește în stradă de ani de zile, timp în care a dormit în centrele de noapte ale Direcției Generale de Asistență Socială (DGASMB). „Când vine noaptea, vine moartea”, spune el despre perioada în care locuia pe străzi.

Acum doarme la un prieten, care l-a primit cu soția și copilul de un an. El a ajuns pe străzi, după ce a fost dat afară din casă de părinți, pentru că a fost la închisoare pentru șase luni, după ce a condus timp de opt ani fără permis. 

Când s-a întors acasă a aflat că nu mai e loc pentru el. „M-a dat afară cu o plasă de haine”.   

Acum, el spune că se lovește și de „ura de rasă”, pentru că este rom. „Nu prea suportă lumea romii”, spune bărbatul. Pe lângă ură, faptul că nu are un loc de muncă și că ar putea pierde locul din apartamentul prietenului său este „o durere”. 

„Statul ne face «boschetari». Nu ne facem noi. Sunt mulți oameni care merită ajutați. Mie îmi dă Dumnezeu în fiecare zi. Ar trebui să facă un adăpost de noapte cum trebuie, să pună și «boschetarii» capul pe pernă”, adaugă bărbatul.

Strategii naționale pentru oamenii fără adăpost 

Dar ce face statul pentru el și pentru celelalte persoane vulnerabile?  

În București, DGASMB spune că are în derulare mai multe proiecte. Pe lângă centrele de noapte, instituția spune că oferă acces la centrul de zi de integrare/reintegrare socială, policlinica socială, spălătoriile sociale sau cantinele sociale.

Instituția colaborează și cu ONG-uri care militează pentru drepturile persoanelor fără adăpost pentru campanii privind identificarea persoanelor fără adăpost, testarea acestora de HIV sau TBC sau campanii pentru încadrarea în muncă.

La nivel național, oficial, pentru prevenirea riscului de a deveni persoană fără adăpost, Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022-2027 prevede mai multe măsuri, printre care: 

• consiliere și educație economică și juridică
• campanii de informare despre efectele abandonului școlar
• campanii de prevenire a adicțiilor
• consiliere psihologică pentru persoanele care suferă de adicții sau programe destinate reintegrării sociale

Tot din 2022, România a adoptat Strategia națională a locuirii pentru perioada 2022-2050. 

Strategia are ca obiectiv construirea de locuințe sociale pentru persoanele vulnerabile, expuse riscului de excluziune socială, asigurarea accesului la locuință pentru persoanele fără adăpost prin intervenții de tip locuință înainte de toate – „housing first” – și creșterea ofertei de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost.

„Oamenii au renunțat să-și depună dosarele pentru locuințe”

„Housing first” este o strategie de combatere a numărului de persoane fără adăpost care întărește ideea că locuința este un drept fundamental și că oamenii fără adăpost trebuie să primească o locuință permanentă, fără condiții prealabile. 

Și directorul de la Carusel, Marian Ursan, consideră că „housing first” este o măsură eficientă în ajutorarea persoanelor fără adăpost. „Oamenii trebuie să aibă un loc unde să stea, abia după aceea putem să construim tot felul de programe de integrare”, susține Ursan.

Deși România are mai multe măsuri pe care le ia pentru acomodarea persoanelor fără adăpost, „an de an sunt mai multe probleme”. 

„Oamenii au renunțat să-și mai depună dosare pentru astfel de locuințe. România nu se uită la acest subiect cu sufletul deschis”, mai spune Ursan, făcând referire la procesul greoi și birocrația, discutate și în raportul „Vocea cetățenilor fără adăpost”.

Ce măsuri a luat Austria 

Strategia de a rezolva mai întâi problema locuința este în prezent testată de Austria, care, ca și România, are tot mai mulți oameni fără adăpost. 

În Viena, sunt aproximativ 10.000, potrivit unor estimări. Unul dintre motive este migrarea oamenilor din Ungaria în Austria, scrie presa locală.

În încercarea de a găsi soluții, în 2021, Grupul Federal de Lucru pentru Ajutorarea Persoanelor Fără Adăpost a făcut un program pilot de tipul „housing first”. Au beneficiat de el 1.800 de persoane. 

Trei ani mai târziu, în septembrie 2024, Austria a adoptat acest program pentru a–l extinde. În următorii doi ani, 2.500 de persoane vor primi locuințe proprii. 

Și Cehia are o strategie. Dar și alte probleme 

În 2022, în Cehia, 12.000 de persoane fără locuință trăiau pe străzi și în adăposturi de noapte, iar alte aproape 6.000 locuiau în centre pentru persoane fără adăpost, conform unui raport făcut de Ministerul Muncii.

Raportul a inclus, însă, doar persoane cu cetățenie cehă, atenționează ONG-uri locale, care arată că numărul persoanelor fără adăpost este mult mai mare – posibil între 50.000 și 70.000 de oameni. 

Toți acești oameni trăiesc în centrele orașelor, în stațiile de metrou sau în apropierea centrelor de ajutor. Și parcurile publice sunt frecventate.

Subiectul persoanelor fără adăpost este parte a Strategiei pentru Incluziune Socială 2021–2030, elaborată de Ministerul Muncii din Cehia. Nu este prima astfel de inițiativă. Până în 2020, a existat o strategie separată – Conceptul pentru Prevenirea și Combaterea Problematicii Persoanelor fără Adăpost în Republica Cehă.

În mai 2025, Cehia a aprobat Legea privind Sprijinul pentru Locuință, care prevede crearea a 115 centre care vor oferi consiliere pentru prevenirea pierderii locuinței, dar și alte beneficii sociale.

„După mai bine de două decenii, Republica Cehă se poate aștepta în sfârșit la o ancorare sistemică a unor instrumente deja testate pentru prevenirea și rezolvarea nevoii locative”, afirmă organizația non-profit care lucrează cu persoane fără adăpost, Caritas.

Italia nu are niciun plan. Doar o problemă tot mai mare 

Un alt fel de exemplu vine din Italia, unde problema persoanelor fără adăpost doar s-a agravat în ultimii ani. Majorarea chiriilor este unul dintre motivele principale pentru această situație.

În prezent, aproximativ 96.000 de persoane se află pe străzi în toată țara. Asociațiile care lucrează cu persoane fără adăpost susțin că numărul real depășește 120.000 de persoane.

În ciuda numărului ridicat de persoane fără adăpost, Italia nu are nicio strategie națională și niciun sistem regulat de monitorizare pentru a măsura constant fenomenul lipsei de adăpost în toate regiunile. 

Cei mai mulți dintre cei fără adăpost dorm în parcuri sau în gări. În Milano, foarte mulți oameni fără locuință se află în jurul Gării Centrale și în cartierul Garibaldi. La Napoli, persoanele fără adăpost se refugiază în stațiile de metrou sau în clădiri părăsite. În Roma, Aeroportul Fiumicino a devenit un adăpost informal pentru un număr mic, dar vizibil, de persoane fără adăpost.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.