Stii ce bea copilul tau la scoala?

In multe şcoli generale si licee au apărut automate de cafea şi de băuturi calde şi dulci. O ancheta jurnalistica arata cum au proliferat aceste automate in timp ce directorii de scoli se intreaba daca au temei legal pentru a interzice amplasarea lor. Un director de scoala din Suceava relateaza cum a scazut numarul cazurilor de lesin in randul elevilor dupa ce a decis sa elimine automatele de cafea din institutie.

Ne aflăm în epoca luptei împotriva obezităţii. România are deja o lege a fast-food-ului, limitând consumul anumitor produse în şcoli. Negustoria e întotdeauna mai „sprintenă” decât legislaţia. S-a ajuns ca automatele de cafea să ia locul chioşcurilor alimetare din şcoală, iar băuturile de la acestea să fie consumate în cantităţi mari de către elevi. Sunt necesare? Sunt ele sănătoase? Prezintă riscuri?

Un ordin al ministrului Sănătăţii din 2008 prezinta apare un tabel al alimentelor „nerecomandate preşcolalilor şi şcolarilor”. În acest tabel, la poziţia numărul 4 se află „băuturile răcoritoare” şi se spune că „în incinta şcolilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată, pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea”.

Hipocalcemia, o problemă reală, cu posibile cauze legate de cafea

Am început documentarea în şcolile din Suceava, vorbind cu elevii despre cafeaua şi celelalte produse pe care le consumă de la automate. Ne-au povestit cam ce cantităţi beau şi ce efecte resimt. Iată câteva mărturii:

Laura a început să bea cafea cu lapte şi extra zahăr cam de vreo doi ani. „La început îţi trece acea stare de somnolenţă, după care începi să tremuri şi nu mai eşti bun de nimic. La oră nu mai poţi fi la fel de atent „, ne-a mărturisit eleva. Băutura nu-i face tot timpul bine şi de multe ori i se face rău, iar simptomele sunt de fiecare dată aceleaşi. „Pot să vă spun că mi se făcea rău după ce o beam dar, chiar dacă eram conştientă de acest fapt, nu mă puteam abţine (…) Ajungeam acasă, mă simţeam ameţită, aveam dureri de cap, nu puteam face nimic, aveam o stare de greaţă”, a povestit Laura.

La ea în şcoală automatul se află în funcţiune cam de doi ani de zile şi, de la prima oră pînă seara, elevii stau la coadă în pauze ca să-şi ia băutura preferată. Printre aceştia se află şi copii de la clasele de gimanziu.

Diana crede că a reuşit să scape de acest obicei după ce de mai multe ori i s-a făcut rău, spune ea, din cauza băuturii de la automate. „Beam înainte… de cum ajungeam la şcoală aveam 1 leu pregătit pentru cafea. Pe zi ajungeam cam pe la 3-4 cafele de la automat. Prima dată nu mi-am dat seama că-mi fac rău, doar că am observat că cafeaua pe care o făceam acasă nu avea nici un efect asupra mea, adică puteam dormi noaptea. Însă cea de la automat îmi dădea pur şi simplu nişte dureri de stomac, stări de greaţă şi într-o zi am băut la ultima oră, înainte să plec acasă. Şi când am ajuns acasă, nu am putut să mănânc nimic, am zis că mi-e rău şi m-am băgat în pat. Am început pur şi simplu să tremur. Nu ştiu, nu pot să zic sigur că e de la lucrul acesta, însă nu mi s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva. Am încercat să răresc cu această cafea, au auzit şi de alţi colegi cu probleme similare şi am încercat să reduc. După care iarăşi am băut din nou şi am avut aceeaşi reacţie, îmi transpirau palmele, tremurau, mi se usca gâtul, aveam stări de greaţă şi foarte tare mă durea capul şi am zis atunci că nu mai beau”, ne-a povestit eleva.

Fără să-şi dea seama, cele două eleve au descris simptomele unor „crize de calciu” în limbaj popular. Pe lângă acţiunile benefice, cafeaua duce la pierderea calciului din organism, iar copiii sunt cu precădere expuşi în acest caz.

„Mecanismul este simplu. Cofeina ajunge în sânge la nivelul stomacului şi odată cu circulaţia generală ajunge şi la nivelul creierului unde provoacă stimularea celulelor nervoase. Atenţie, celule nervoase avem şi în periferie şi atunci efectele constau într-o stare de uşoară agitaţie, senzaţia de trezire, de punere pe picioare a persoanei respecitve, senzaţia de putere de muncă mai mare, senzaţia de ascuţire a atenţiei, dar pot apărea furnicături ale extremităţilor, transpiraţia în condiţiile în care doza de cofeină este mai mare. Unul dintre efectele consumului de cofeină este şi depleţia de calciu, pierderea de calciu din organism. Cofeina, pe cale de consecinţă cafeaua, mobilizează din rezerve calciu pe care îl trece în circulaţie şi apoi îl elimină, în principal prin urină. Calciul este un ion extrem de important în contracţia musculaturii, un ion foarte important în metabolismul glantei tiroidei şi a paratiroidelor. De aici pot apare multe disfuncţionalităţi dacă se consumă foarte multă cofeină pentru că lipsa de calciu duce la o grămadă de manifestări. Şi mai ales persoanele de sex feminin care au experimentat astfel de situaţii, pe care noi le numim criză de tetanie sau spasmofilie pot să spună foarte neplăcute ca şi manifestare”, ne-a declarat dr. Tiberius Brădăţan, medic în cadrul UPU Suceava.

Hipocalcemia apare la adolescenţi mai ales asociată cu tulburări de nutriţie. Elevii uită să mai mănânce, iar calciul, care este de obicei insuficient în organismele lor, este pierdut. „Consumul de cafea pe stomacul gol accentuază absorţia cofeinei, care deşi în cantităţi foarte mici are câteva efecte neplăcute la alt nivel. Pe de-o parte, la nivelul stomacului, accentuează activitatea gastrică şi ca urmare vor apărea diferite gastrite şi chiar ulcere, avem ulcere la copii începând de la vârste foarte fragede – zicem 9, 10, 11 ani. Şi în al doilea rând prin blocarea calciului, cofeina fie accentuează o lipsă anterioară, fie o accentuează în acel moment şi atunci se manifestă simptome de hipocalcemie”, ne-a declarat dr. Irina Badrajan.

Medicii vorbesc despre faptul că, deşi adolescenţii încep să consume cafea din teribilism, ajung în scurt timp la dependenţă. Efectele pot fi dezastruoase asupra sănătăţii lor.

Viaţa o ia întotdeauna înaintea legislaţiei

Ce spune Direcţia de Sănătate Publică Suceava? „Nu avem legislaţie care să interzică sau să permită. Ele sunt nişte automate moderne pentru cafea, pe care doritorii şi le montează prin fel de fel de locuri pentru a vinde cafea şi pentru a face profit, că doar asta-i scopul unei afaceri. Specific pentru aparatele astea şi amplasarea lor în şcoli nu există o legislaţie care să interzică”, a declarat dr. Ludovic Abiţei, directorul DSP Suceava.

„Există un ordin prin care se limitează consumul anumitor produse în şcoli, dar nu se referă la produse de tipul acesta. Nu era cafeaua pe vremea în care s-a dat ordinul? Ba era cafeaua, ordinul nu-i vechi, dar se referea la produsele alimentare împachetate… la băuturile răcoritoare… Nimeni nu s-a gândit la băutura caldă, viaţa o ia întotdeauna înaintea legislaţiei. Probabil se va reglementa”, a continuat dr. Abiţei.

Cafeaua, recomandată de medici în consum moderat vs „generaţia C”

În primul rând, cofeina poate face mult bine, însă în acelaşi timp poate face şi mult rău. Ultimele studii arată clar că un consum moderat de cafea poate ajuta îndeosebi celor care desfăşoară activităţi intelectuale. „Se consideră că o cafea este benefică. În mod categoric cofeina, în cantităţi mici, fiind un stimulent al sistemului nervos central, poate ajuta la pornirea activităţilor în cursul dimineţii”, a subliniat dr. Tiberius Brădăţan.

Deci ce poate fi rău, mai ales că elevii desfăşoară activităţi intelectuale la şcoală? Ei bine, aceeaşi întrebare şi-au pus-o şi unii medici din SUA, care au concluzionat că ne aflăm în faţa unei generaţii dependente de cofeină. Într-un articol publicat pe health.com de către dr. Jonathan Whiteson, intitulat ” Generation C: Is Caffeine the Next Kids’ Health Crisis?”, se arată că adolescenţii consumă tot felul de produse care conţin cofeină şi că mulţi dintre ei au devenit dependenţi.

La vârsta în care organismul încă se află în creştere, efectele acestei substanţe sunt cu totul altele decât la un adult. Vorbim de probleme de nutriţie, insomnie, copiii devin expuşi la excesul de zahăr din băuturile ce conţin cofeină. De altfel, cofeina mai provoacă un truc extrem de periculos: păcăleşte creierul că trupul capătă energie, prin eliminarea senzaţiei de oboseală. În Statele Unite ale Americii, discuţia cu privire la câtă cofeină consumă adolescenţii este cât se poate de serioasă.

„Părere persoanală, după vârsta majoratului ar fi recomandat consumul de cafea. Sistemul nervos central se maturizează treptat. Orice cantitate de cofeină care vine la o vârstă prea fragedă poate provoca dependenţă de această substanţă. Mai mult decât atât creează premizele pentru alte complicaţii. Am să vorbesc şi ca părinte îngrijorat: consumul de cafea de multe ori atrage după sine şi fumatul. Evident că dacă vom crea condiţii pentru consumul de cafea vom aveam nişte probleme neurologice şi vom crea premisele ca aceşti copii să devină dependenţi şi de un alt viciu”, a subliniat dr. Tiberius Brădăţan.

De aceeaşi părere sunt şi alte cadre medicale, care au rămas surprinse când le-am spus de existenţa acestor maşini în şcoli. „Nu consider că aceste automate ar trebui să mai rămână în şcoli. Sigur, în alte locuri, unde să aibă acces adulţii, sau chiar dacă ajung şi copiii acolo, este altă poveste. Dar noi nu trebuie, prin şcoli, să încurajăm un lucru care este negativ asupra vieţii lor atât fizice cât şi mintale”, a concluzionat medicul de familie dr. Irina Badrajan.

Ce conţine cafeaua de la automate?

Secretul unei băuturi este cunoscut doar de cel care deţine automatul. Totuşi, legea îi obligă pe comercianţi să pună etichete cu ingredientele conţinute de produsele lor şi astfel află despre cocktai-ul de E-uri. Acestea se află în înăbitorul sau substituentul de lapte şi după cum scrie pe etichetă, pe lângă reţetă poate conţine ” urme de produse pe bază de soia, produse pe bază de cereale care conţin gluten şi produsele lor derivate, urme de lapte şi produse derivate – inclusiv lactoză”.

Însă, cu siguranţă, nimeni nu citeşte eticheta care este pusă de cele mai multe ori strategic, în partea de jos a automatului, iar la unele maşini lipseşte cu desăvârşire. De exemplu, am întâlnit astfel de aparate care produc cafea cu ging-seng, însă nu vă putem spune reţeta deoarece producatorul a ţinut să nu o publice pe nici o etichetă. Iar acolo unde se găseşte o etichetă, nu se specifică in ce cantitate exista fiecăre compus.

„Aparent, nu este nimic periculos acolo. Problema trebuie înţeleasă că nu există interdicţii clare, atâta timp cât aceşti compuşi sunt permişi pe piaţă. Pe de altă parte, nu se specifică nicăieri cantitatea de produs ce poate fi consumată de un anumit om. Pe respectiva etichetă sunt trecute ingredientele produsului, însă nicidecum concentraţia. Cât timp nu se spune un procentaj clar, nu putem discuta decât la nivel de comentariu”, a declarat prof. dr. ing. Petru Alexe, Decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor a Universităţii „Dunărea de Jos”.

In trecut au mai fost găsite etichetări care nu corespundeau cu produsul comercializat de aceste aparate. Lector doctor inginer Aida Vasile de la Departamentul de Bioinginerii în Industria Alimentara, Microbiologie, din cadrul aceleaşi universităţi a subliniat faptul că, în urma unor controale din 2010 făcute de ANPC, s-a constatat că ” la majoritatea dozatoarelor de băuturi nonalcoolice se utilizau denumiri care induceau în eroare consumatorii cu privire la adevărata natură a produselor oferite. Astfel, denumirea de „lapte” se utiliza pentru o băutură obţinută din ingrediente vegetale („albitor vegetal”), iar denumirea de „ciocolată” era utilizată pentru un „preparat solubil cu gust de ciocolată”. De asemenea, în cadrul aceluiaşi control tematic la nivel naţional, s-au găsit dozatoare care produceau „băuturi ce conţineau ingrediente cu posibile efecte alergene, fără avertizarea consumatorilor”.

Igiena automatelor de cafea

In puţine cazuri am găsit automate de cafea racordate la reţeaua de apă. Multe astfel de aparate sunt alimentate dintr-un bidon aflat în interiorul maşinăriei, fără ca cel care cumpără produsul să ştie dacă este sau nu proaspătă.

Direcţia de Sănătate Publică, cea care ar trebui să monitorizeze astfel de practici, nu face însă nimic, inspectorii instituţiei fiind practic legaţi la mâini. I-am întrebat dacă a fost verificat vreodată vreun automat de cafea iar răspunsul a fost ferm. „Nu, pentru că noi facem controale la unităţi înregistrate. Numai acolo. Aşa-zisele unităţi ambulante cam rar sunt prinse la controalele noastre şi nici nu ai cum să-ţi planifici asemenea controale. Asupra aparatului închis ermetic nici poţi să umbli atât timp cât nu ai proprietarul aparatului, să-l desfaci, să vezi ce-i acolo, cum funcţionează. Cu aparatul nu poţi sta de vorbă”, a declarat dr. Ludovic Abiţei, directorul DSP Suceava.

Acesta a subliniat că orice activitate de acest fel ar trebui să fie racordată la o sursă de apă potabilă. ” Mi-aţi demonstrat, într-adevăr este o surpriză şi pentru noi. Pentru că nu ştim de unde provine apa”, a continuat dr. Abiţei.

Cealaltă instituţie, care ar trebui să vegheze, nu face nici ea nimic. Reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţei Alimentelor (DSVSA) ridică din umeri şi spun că ei controlează doar în depozite, însă produsul comercializat din aparate nu este problema lor. Invocă şi ei, ca şi cei de la DSP, că legislaţia nu permite. Însă cine poate garanta că automatul de cafea nu reprezintă un mediu propice pentru culturi de bacterii, care apoi să fie introduse în fiecare pahar de cafea?

„Teoretic este posibil să se dezvolte culturi de bacterii, însă, pe de altă parte, producătorii garantează că se elimină riscul. În plus, extractul este cald, deci are loc încă o pasteurizare”, a declarat prof. dr. ing. Petru Alexe, Decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor a Universităţii „Dunărea de Jos”.

Proprietara unui magazin din Piatra Neamţ a fost de acord să ne povestească despre cum funţionează relaţia cu cei care dețin automatele de cafea. Aceasta a avut în custodie astfel de maşini şi ne-a mărturisit că acestea nu îndeplinesc de fapt multe dintre normele de igienă. „Alimentarea se face zilnic sau la două zile. Furnizorul de servicii, adică firma, aduce apa în nişte bidoane… bidoanele fiind utilizate şi răs-utilizate. Nu-s foarte curate, condiţiile de igienă nu sunt tocmai ok”, ne-a povestit femeia. Tot ea ne-a povestit şi despre faptul că automatele sunt curăţate cu ajutorul unor lavete care arată groaznic. „Cred că o lavetă curăţă toate aparatele din zonă! – V-aţi lăsa copiii să consume produse de la aceste automate? Nu, pentru că este o bombă pentru sănătatea copiilor!”, a concluzionat aceasta.

La fel se întâmplă şi cu automatele amplasate în şcoli. Cu o singură lavetă, cei care întreţin maşinăriile curăţă atât interiorul, cât şi orificiile şi capetele furtunelor pe unde curge cafeaua. Însă pe conductele din interior se află, cum spuneam, medii propice pentru culturile de bacterii.

Mai puţine ambulanţe chemate la şcoală, după ce au dispărut automatele de cafea

La Colegiul Naţional de Informatică din Suceava, directorul Virginel Iordache a înţeles printre primii efectele bauturilor consumate in exces de la automatele de cafea. „La începutul anului, după câteva săptămâni de funcţionare a acestor automate, am înregistrat în randul elevilor tot mai multe cazuri de leşin, stări de disconfort şi primul lucru care l-am făcut a fost acela de a identifica cauza. Am constatat că o parte dintre cei care aveau probleme de sănătate proveneau din mediul rural, făceau naveta şi, la primele ore când ajungeau la şcoală, consumau cafea”, ne-a declarat Virginel Iordache.

Directorul a consultat atunci medicii şcolii, care i-au explicat faptul că de la cafea se poate ajunge la hipoglicemie, mai ales când este consumată pe stomacul gol. A fost momentul în care Iordache a decis ca aceste automate de băuturi să fie scoase din şcoală. „Au fost momente în care copilului i să făcea rău. Primul lucru pe care îl făceam, îl duceam la cabinet, iar între timp era anunţată ambulaţa, pentru că ne dorim să nu avem evenimente neplăcute, iar pe timpul şcolii suntem responsabili de sănătatea acestuia… n-am făcut o statistică de acest gen, dar la modul grosier, numărul apelărilor la 112 s-a micşorat (n.n. de când au fost scoase automatele din şcoală), a mărturisit Virginel Iordache. Acesta recunoaşte că au mai fost şi după aceea diferite persoane care au venit cu fel de fel de oferte pentru reintroducerea automatelor, însă a refuzat.

Profit mic pentru şcoală, mare pentru comercianţi

Costul unei cafele este de circa 20 de bani, iar automatul o vinde cu 1 leu sau cu 1,50 lei. Profitul este destul de mare, dacă stăm să judecăm raportul, sau dacă te gândeşti că într-o şcoală se vând cel puţin 200 de pahare într-o singură zi.

Din nou, revenim la proprietarea unui magazin din Piatra Neamţ, care ne-a mărturisit care sunt câştigurile reale ale celor care primesc în comodat un astfel de aparat. „Ei se ocupă de automat în totalitate. Îl repară, îl alimentează cu cafea, pahare şi tot ce este necesar, iar la sfârşitul lunii, un profit de 20 de bănuţi rămâne pentru decontarea presupuselor cheltuieli… Undeva la cei 20 de bănuţi pe cafea, rămân 10 bănuţi pentru firmă… la 200 de cafele ori 30 de zile, înseamnă 6000 de cafele. 6000 de cafele ori 10 banuti inseamna 600 de lei bani în mana, pentru că energia electrică este decontată din ceilalţi 10 banuţi”, a subliniat femeia.

Cu alte cuvinte, de la un singur aparat care ar vinde doar 200 de cafele pe zi, profitul ar fi de circa 600 de lei. E drept că nu sunt 30 de zile de şcoală pe lună, însă putem presupune că un automat comercializează mai multe de 200 de cafele pe zi.

Aşadar, cine încasează aceşti bani în şcoli? Cât consumă un astfel de automat şi cine plăteşte? Directorii spun că profitul este infim, mai ales că trebuie să-l împartă cu primăriile. Cu alte cuvinte, aparatele sunt în şcoli doar pentru binele elevilor. „Avem la fiecare nivel câte două automate de cafea, impropriu spus automate de cafea, sunt automate cu ciocolată, ceai şi cafea pentru adulţi”, a subliniat Dan Popescu, directorul Colegiului Naţional Ştefan cel Mare din Suceava.

Aşadar nu sunt automate de cafea, ci de ciocolată caldă, cafeaua fiind doar pentru adulţi, însă aici învaţă copii din clasele a Va până în clasa a XII-a. Dar cum rămâne cu ordinul MS, și-a pus cineva problema că încalcă legea? „Nu ştiu dacă… în momentul în care aceste automate nu sunt numai în şcoli, ci în multe locuri publice. Nu cred că ne-am pus problema în mod real. Dacă nu există automat în şcoală, există la 25 de metri lângă şcoală. E aceeaşi chestiune ca şi efect. Există un ordin al MS probabil”, a continuat directorul.

Aceleaşi răspunsuri le-am primit şi de la alţi directori de şcoală, cu toţii scoţând în evidenţă faptul că automatele de cafea fac parte din cotidianul urban şi că, în apropierea şcolii, toţi elevii au acces la ele. Bineînţeles, la fel au acces şi la ţigări, fiind un lucru ştiut că orice elev poate cumpăra de la colţul străzii, însă nu şi din unitatea de învăţământ.

Suceava, judeţul fără automate de cafea în şcoli

În urma demersurilor jurnalistice, Prefectura Suceava a cerut un punct de vedere din partea Ministerului Sănătăţii, cerând lămuriri cu privire la celebrul ordin 1563, care interzice comercializarea unor produse în şcoli. Răspunsul venit a fost acelaşi ca cel din ipotezele anchetei noastre: „Ni s-a comunicat că în unităţile şcolare nu pot fi consumate decât apă potabilă plată sau minerală, îmbuteliată. În aceste condiţii, Instituţia Prefectului a solicitat tuturor primăriilor, Inspectoratului Şcolar şi Direcţiei de Sănătate Publică Suceava să ia toate măsurile, astfel încât în toate unităţile şcolare să fie consumate doar aceste produse care se încadrează în prevederile ordinului”, a declarat prefectul Florin Sinescu.

Am încercat să luăm legătura cu mai mulţi producători ai acestor tipuri de automate, să le cerem un punct de vedere, dacă în opinia lor aceste dispozitive au ce căuta în şcoli. Doar o singură companie ne-a răspuns, în timp ce toate celelalte ne-au ignorat.

În răspuns scrie că o parte din produsele lor sunt destinate copiilor şi adolescenţilor, iar în ceea ce privește efectele, „compania desfăşoara în mod constant, în centrele sale de cercetare, studii despre produsele alimentare. Acestea au demonstrat că un consum moderat de cafea determină combaterea oboselii resimţită de persoanele care lucrează pe timpul nopţii şi au tendinţa de a nu mai fi la fel de atente sau de a avea reacţii mai lente”. Compania producătoare ne-a informat că, de cele mai multe ori, aparatele sunt în întreţinerea distribuitorilor locali. Niciunul dintre distribuitorii contactaţi nu a dorit să facă vreun comentariu.

Această anchetă jurnalistică este derulată în cadrul programului „Grants for Investigative Journalism”, organizat de Fundatia Freedom House Romania, cu sprijinul financiar al U.S Department of State şi al Ambasadei Franţei în Romania. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui material aparţine autorului şi nu reflectă neaparat punctul de vedere sau poziţia U.S. Department of State şi a Ambasadei Franţei în Romania.