Sari direct la conținut

Stilul de viață poate fi responsabil de menopauza precoce: investigații și metode de a ușura simptomele

HotNews.ro
Menopauza precoce, Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Menopauza precoce, Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Menopauza este o parte naturală a îmbătrânirii biologice pe care femeile o experimentează între 45 și 55 de ani, vârsta medie fiind 51 de ani. Instalarea acesteia după vârsta de 55 de ani este considerată menopauză tardivă, iar înainte de 40 de ani, menopauză precoce (sau menopauză prematură), potrivit

Organizației Mondială a Sănătății.

Menopauza precoce se poate instala în mod natural sau ca efect secundar al unor tratamente. Când acest lucru se întâmplă în mod natural este pentru că ovarele încetează să mai producă hormoni, respectiv estrogen, afecțiune care se numește insuficiență ovariană prematură sau primară. Cauza acesteia este adesea necunoscută, însă în unele cazuri poate fi vorba despre anomalii cromozomiale (sindrom Turner), o boală autoimună, și foarte rar de unele infecții (cum ar fi tuberculoza, oreionul sau malaria). De subliniat că femeile care au în familie rude la care menopauza s-a instalat precoce, între 20 și 30 de ani, au la rândul lor un risc mai mare de a suferi de insuficiență ovariană prematură.

Alte cauze ale menopauzei precoce sunt reprezentate de îndepărtarea chirurgicală a ovarelor și de tratamentele împotriva cancerului (chimioterapie și radioterapie). În ultimul caz situația poate fi temporară sau permanentă. Riscul de a intra precoce la menopauză depinde în acest caz de vârstă, de tipul tratamentului administrat (diferitele tipuri de chimioterapie afectează în mod diferit ovarele) și de partea corpului în care radioterapia este concentrată (tratamentele aplicate în zona creierului și pelvisului prezintă un risc mai mare de dezvoltare a menopauzei precoce).

Și stilul de viață are contribuția lui…

Cercetările au arătat că unii factori de stil de viață pot avea impact asupra momentului declanșării menopauzei precoce. Oamenii de știință susțin – de exemplu – că fumatul afectează estrogenul din organism și, astfel, contribuie la instalarea menopauzei precoce. Alte studii au arătat că femeile care fumează pot intra la menopauză cu până la doi ani mai devreme față de cele care nu fumează.

Alt factor care poate să contribuie semnificativ în privința menopauzei precoce este greutatea corporală. Ținând cont că estrogenul este stocat în țesutul adipos și deci femeile foarte slabe au mai puține rezerve ale acestui hormon (care în mod firesc se vor epuiza mai devreme), riscul acestora de a intra precoce la menopauză este mai mare. Debutul precoce al menopauzei mai poate fi cauzat de dietele vegetariene, de lipsa exercițiilor fizice și a expunerii la soare.

Bolile autoimune cum sunt boala tiroidiană sau artrita reumatioidă pot fi și ele factori de risc pentru menopauza precoce prin faptul că inflamația determinată de acestea afectează funcționarea ovarelor.

Femeile care suferă de epilepsie, de asemenea, prezintă un risc crescut de a suferi de insuficiență ovariană primară, care duce la menopauză precoce, concluzie susținută de un studiu care a constatat că într-un grup de femei cu epilepsie, aproximativ 14% au avut menopauză prematură, spre deosebire de 1% din populația generală.

Simptomele menopauzei precoce, identice cu ale menopauzei naturale

Menopauza precoce își poate semnala debutul prin cicluri neregulate, menstre mai rare, mai lungi sau mai scurte decat cele obișnuite, pentru ca în final ele să dispară complet. Acestor semne li se adaugă simptomele tipice menopauzei: bufeurile, transpirațiile nocturne, uscăciunea vaginală și disconfortul din timpul actului sexual, insomnia, apetitul sexual redus, pierderea controlului vezicii urinare, modificarile de dispoziție și anxietatea, problemele de memorie și concentrare. Femeile care intră timpuriu la menopauză au și un risc mai mare de osteoporoză și boli cardiovasculare, din cauza nivelului scăzut de hormoni estrogeni.

Analizele care confirmă diagnosticul și metodele de tratament

Medicul ginecolog poate stabili că este vorba de menopauză precoce pe baza simptomelor, a istoricului familial și a unor analize din sânge care verifică nivelurile anumitor hormoni: hormonul anti-Müllerian (AMH), estrogenul (în menopauză, nivelul acestui hormon scade), hormonul foliculostimulant (FSH) și hormonul de stimulare a tiroidei (TSH). În privința hormonului de stimulare a tiroidei este de subliniat că simptomele hipotiroidismului sunt asemănătoare cu cele ale menopauzei.

Principalul tratament pentru menopauza precoce (până la vârsta menopauzei naturale) este fie pilula contraceptivă combinată, fie terapia de substituție hormonală, pentru a compensa hormonii lipsă și a oferi protecție împotriva afecțiunilor care se pot dezvolta după menopauză. Totuși, trebuie precizat că terapia de substituție hormonală are avantajele și dezavantajele sale. Pe de o parte, poate preveni multe dintre simptomele comune, neplăcute, ale menopauzei, dar pe de altă parte, în doze mari crește riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și cancer mamar.

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, a declarat pentru Smartliving.ro, că cel mai bun tratament pe bază de hormoni îl reprezintă combinațiile estro-progestative, estrogeni în special, fiind preferată forma de plasturi, gel sau spray transcutan, și progesteronul natural introdus intravaginal sau oral. Medicul a subliniat că tratamentele hormonale nu pot fi aplicate femeilor care au avut o afecțiune neoplazică, un AVC, un accident trombembolic ori sunt diagnosticate cu steatoză hepatică, litiază veziculară, tromboză, hipertensiune arterială severă, hemangioame hepatice, sindrom migrenos sau psihoză acută.

Cum pot fi atenuate simptomele menopauzei precoce

Simptomele menopauzei precoce – ca de altfel și ale menopauzei naturale – sunt neplăcute, dar pot fi luate măsuri pentru diminuarea impactului acestora. O dietă bazată pe fructe, legume, alimente bogate în calciu, vitamina D, proteine și fitoestrogeni, menținerea unei greutăți sănătoase, exercițiile fizice regulate, hidratarea optimă și reducerea consumului de zahăr și alimente procesate, pot ajuta la gestionarea simptomelor menopauzei. De asemenea, renunțarea la fumat este de dorit.

Deși sunt voci care susțin că administrarea unor suplimente cum ar fi probioticele, prebioticele, extractul de afine sau uleiul de primula pot atenua unele simptome ale menopauzei (bufeurile și transpirațiile nocturne), dovezile cu privire la siguranța și eficiența lor nu sunt deocamdată nici suficiente și nici convingătoare.

Sursa foto: Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro