ANALIZA Traficul infernal din Bucuresti, atestat oficial: Capitala se afla pe locul 5 in topul celor mai aglomerate orase din lume. La orele de varf, soferii stau in trafic cu 90% mai mult timp decat in conditii normale
Bucurestiul se afla pe locul 5 in topul celor mai aglomerate orase din lume, cu un indice de congestie de 50%, in 2016 acesta crescand cu 7% fata de 2015, potrivit unui studiu publicat de producatorul olandez de sisteme de navigatie prin GPS TomTom. Cea mai aglomerata zi din 2016 a fost 5 decembrie, iar bucurestenii petrec in medie 57 minute pe zi in plus fata de conditii normale de trafic si 218 ore in plus pe an.
In medie, bucurestenii petrec cu 50% mai mult timp in trafic decat in conditii normale de circulatie. La orele de varf situatia este si mai grava, dimineata pierzand cu 90% mai mult timp in trafic decat in conditii normale, iar seara cu 98% mai mult.
Pe primul loc in clasamentul TomTom se afla Mexico City, cu un indice de congestie de 66%, in crestere cu 7% fata de 2015.
Pe locul doi se afla Bangkok, cu un indice de congestie de 61%, in crestere cu 4% fata de 2015.
Pe locul trei se afla Jakarta, cu un indice de congestie de 58, pe locul 4 se afla Chongping, cu un indice de congestie de 52%, in crestere fata de 2015 cu 14%.
S-a ajuns intr-o astfel de situatie deoarece Primaria Capitalei, Primariile de sector, Politia rutiera si Ministerul Transporturilor nu si-au facut treaba in ultimii ani.
Mai precis, in ultimii 9 ani, Primaria Capitalei nu a investit aproape deloc in dezvoltarea transportului in comun, nu s-au mai cumparat autobuze, tramvaie si troleibuze, flota este invechita, circa 40% fiind nefunctionala, mijloacele de transport in comun nu au benzi unice si raman blocate in trafic. Astfel, nefiind siguri ca pot ajunge la timp la serviciu sau la scoala cu mijloacele de transport in comun, conexiunile nefiind bune (trebuie sa schimbi cateva mijloace de transport ca sa ajungi la munca/scoala), oamenii folosesc masina personala.
Si in ceea ce priveste marile proiecte de infrastructura – pasaje, strapungeri, largiri strazi – lucrurile s-au miscat foarte greu. Primarul Sorin Oprescu abia a reusit sa termine pasajul Basarab, inceput inca din vremea mandatului de primar al lui Traian Basescu, s-au finalizat pasajele de la Mihai Bravu, de la Piata Presei Libere, de la Baneasa, insa o buna parte dintre lucrarile municipalitatii au intarzieri masive – Pasajul Piata Sudului, Pasajul Ciurel etc. In plus, municipalitatea a amanat o serie de proiecte anuntate inca de acum zece ani: largirea strazii Fabrica de Glucoza, largirea strazii Dimitrie Pompeiu, largirea strazii Prelungirea Ghencea, o alternativa la bd. Iuliu Maniu, pasajul de la Doamna Ghica, Pasajul de la Piata Delfinului etc. Astfel ca, desi multe zone din Bucuresti s-au dezvoltat, iar numarul de masini a crescut considerabil, reteaua stradala a ramas cea din vremea lui Ceausescu.
O alta restanta a Primariei sunt pistele pentru biciclete. Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale. Ministerul Mediului a dat inca din 2014 suma de 10 milioane de euro pentru realizarea a 100 km de piste pentru Bicicleta in Bucuresti insa nu s-a facut nimic cu banii pana acum. Astfel s-a ajuns ca Bucurestiul sa aiba doar 7 km de piste pentru biciclete.
Noul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a anuntat ca va cumpara 400 de autobuze, 100 de tramvaie si 100 de troleibuze, un lucru de care Bucurestiul are mare nevoie, proiect deja aprobat de Consiliul General. Totusi, pana vor sosi primele autobuze/tramvaie si autobuze, va trece cel putin un an, licitatia si livrarea primelor exemplare fiind o chestiune de durata.
In plus, aceasta a anuntat ca va implementa o retea de benzi unice pentru RATB pe marile bulevarde din Capitala si va face 6 parcari park&ride. Citeste aici mai mult.
De pistele pentru biciclisti nu s-a mai auzit nimic – nici pe unde se fac, nici cand vor incepe lucrarile, ceea ce face probabil ca nici anul acesta bucurestenii sa nu aiba parte de asa ceva.
Ministerul Transporturilor are si el partea lui de vina: lucrarile la noile magistrale de metrou se desfasoara foarte lent. In plus, nici acum Bucurestiul nu are o Sosea de Centura functionala, traficul de tranzit desfasurandu-se prin Capitala, ca nicaieri in Europa.
Primarii de sector nu au facut locuri de parcare de resedinta pe masura cererii, astfel ca prima banda a marilor bulevarde si trotuarele, in special din cartierele de blocuri, sunt ocupate de masini.
Politia rutiera la randul ei nu ii sanctioneaza pe soferii care parcheaza/opresc neregulamentar si blocheaza traficul. Reamintim ca a fost nevoie de doi ani ca Guvernul sa aprobe regulamentul de ridicare a masinilor parcate neregulamentar.
Acest regulament a fost publicat in Monitorul Oficial pe 22 decembrie 2016, iar autoritatile locale vor putea ridica masinile parcate neregulamentar pe carosabil, dupa 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Hotararii de Guvern. Politia va dispune ridicarea, iar primariile vor ridica masinile.
In Cluj si Oradea primariile au inceput sa ridice masinile parcate neregulamentar. In Bucuresti primarii nu au luat nicio masura in acest sens pana acum.
Planul Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti-Ilfov, practic strategia pe transport a acestei regiuni, vine cu solutii pentru fluidizarea traficului, insa documentul nu a fost aprobat deocamdata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Documentul se afla in dezbatere publica si urmeaza a fi supus aprobarii CGMB in urmatoarea perioada. Totusi, primarii puteau lua masuri pentru fluidizarea traficului si separat, in absenta acestui document.
Parlamentul european a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la „mobilitatea urbana durabila”. Prin acest document, deputatii incurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordand prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute, vehiculelor propulsate de carburanti alternativi si care folosesc sisteme de transport inteligente, tinand seama totodata de nevoile specifice ale persoanelor cu mobilitate redusa. De asemenea, acestia s-au exprimat in favoarea unei politici in materie de parcare (spatii de parcare, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare, tarifare adaptata) care sa se poata fi incadrata intr-o politica urbana integrata, dar si in favoarea reducerii zgomotelor legate de trafic din orase.
Comisia si statele membre au fost invitate:
i) sa creeze o retea dedicata mobilitatii durabile, care sa integreze exemple privind bunele practici in materie de planificare teritoriala si utilizare a teritoriului (axata pe utilizarea in comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta si pe jos);
ii) sa incurajeze orasele sa participe la Parteneriatul european pentru inovare privind orasele si comunitatile inteligente;
iii) sa lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilitati durabile.
In plus, inca din 2014 la Parlamentul European se afla o propunere de rezolutie referitoare la promovarea retelelor de piste pentru biciclete.
In aceasta este invitata Comisia Europeana sa defineasca o strategie pentru promovarea folosirii bicicletei inlocuind automobilul, de exemplu prin investitii in infrastructuri pentru biciclete si in servicii de inchiriere a bicicletelor.
INTERVIURILE HotNews.ro