Imaginea dezastrului care nu se vede încă în statisticile oficiale. În timp ce Bucureștiul se sufocă de poluare, Ministerul Mediului estimează că vom avea o rețea de monitorizare abia peste doi ani

Bucureștiul va avea o rețea performantă de măsurare a calității aerului abia la finalul anului 2022, deși ministrul Mediului, Costel Alexe, promitea în vară că acest lucru se va întâmpla până la finalul anului. În prezent, prin rețeaua Ministerului Mediului, singura oficială, poluarea cu praf din București este măsurată de o singură stație pentru particulele PM2,5, cea de la Lacul Morii, și 3 stații pentru PM10, amplasate în 2008, potrivit datelor obținute de HotNews.ro. Datele de la o singură stație sunt irelevante, între cartierele vecine, la aceeași oră, senzorii independenți arătând diferențe foarte mari. Astfel, deși orașul este extrem de poluat, datele oficiale nu arată realitatea.

Vestea bună este că Ministerul a reușit să găsească măcar resursele financiare pentru repararea acestora, fiindcă în primăvară majoritatea erau defecte și aveam zile întregi fără date. În ultimii ani au apărut rețelele independente cu sute de senzori care măsoară poluarea și ne ajută să ne facem o idee despre cât de poluat este orașul, însă aceste date nu sunt oficale, nu merg la Uniunea Europeană, iar măsurile nu se iau pe baza lor.

Promisiunea

În luna iulie 2020, ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat că Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) va fi extinsă cu 60 de staţii de monitorizare noi și 50 de senzori, investiţia în acest proiect fiind de 3,17 milioane de euro. Ministrul a mai declarat la vremea respectivă că licitația pentru achiziția stațiilor de monitorizare va fi lansată ”până la finalul acestei săptămâni”, până la finalul anului stațiile vor fi în teren, iar datele colectate de rețea vor putea fi accesate de cetățeni prin intermediul unei aplicații.

Realitatea

Cum se apropie sfârșitul anului, am întrebat la Ministerul Mediului când intră în funcțiune noile stații de măsurare a calității aerului și senzorii promiși. Pe scurt, stațiile vor fi amplasate până la finalul anului 2022, iar pentru senzori și aplicație, Ministerul este în procedură de achiziție, iar aceștia ar putea fi cumpărați și puși în funcțiune până la finalul anului.

”Extinderea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului se va realiza în perioada următoare astfel: 14 stații de măsurare sunt contractate din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu și vor fi instalate până în septembrie 2021, 17 stații sunt contractate ca activitate în cadrul proiectului “Îmbunătățirea Sistemului de Evaluare și Monitorizare a Calității Aerului la nivel național”, finanțat prin POIM și vor fi instalate până la sfârșitul anului 2022, iar pentru celelalte puncte de măsurare, achiziția de senzori, achiziția aplicației de mobil, MMAP a demarat procedura de achiziție publică prin etapa de consultare a pieții, consultare care s-a realizat prin publicarea în SEAP a specificațiilor tehnice pentru aceste produse. Menționăm că, în perioada imediat următoare, după analiza punctelor de vedere și a informațiilor transmise de potențialii operatori economici care și-au exprimat dorința de a participa la licitație, MMAP va elabora documentația finală în vederea derulării etapelor următoare procedurii de achiziție publică. MMAP estimează că aceste produse vor fi furnizate și puse în funcțiune până la sfârșitul anului 2021”, a răspuns Ministerul Mediului la solicitarea HotNews.ro.

De la venirea sezonului rece, aproape în fiecare zi, rețelele independente de monitorizare a calității aerului au arătat depășiri spectaculoase pentru poluarea cu praf (PM 10 și PM2,5), până la 400% weekendul trecut, de exemplu.

Pentru weekendul trecut, HotNews.ro a comparat datele înregistrate de rețelele independente cu cele înregistrate de rețeaua Ministerului Mediului, iar acestea diferă din cauză că oficial se înregistrează date doar dintr-o locație pentru PM 2,5 și 3 locații pentru PM 10, ceea ce arată că avem nevoie urgent de o rețea oficială viabilă.

Date înregistrate de airly.eu pentru weekendul trecut

Date înregistrate de senzorii URAD Monitor

Date înregistrate de rețeaua Ministerului Mediului: doar o singură stație din cele 8 a înregistrat poluarea pentru PM 2,5 și 3 pentru PM 10.

Stația B1 de la Lacul Morii, singura care a măsurat PM2,5 a înregistrat cea mai mare valoare pentru poluarea cu PM10 de 79,83 µg/m³. Dacă calculăm, depășirea maxim înregistrată a fost de peste 300%.

Poluarea cu PM10 a fost măsurată de 3 stații, B1 (Lacul Morii) care a înregistrat maxim 99,08 µg/m³ , B3 (Mihai Bravu) cu maxim 82,79 µg/m³ și B3 (Universitate) cu maxim 97,54 µg/m³. Dacă calculăm, depășirea maxim înregistrată a fost de circa 200%.

Duminică dimineață lucrurile au revenit la normal.

În lipsa unor date oficiale exacte, stabilirea cauzelor și măsurile potrivite vor întârzia să apară. Practic în acest moment nu știm de ce orașul este atât de poluat noaptea și în weekend, iar fără măsurători exacte nici nu vom ști în curând și autoritățile nu vor putea lua măsurile necesare pentru diminuarea poluării.

Și anul trecut, din octombrie până în mai, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic. Pentru weekend-ul trecut Garda de Mediu anunța că a găsit o topitorie care nu respecta normele de mediu. Însă este greu de crezut că aceste cazuri izolate poartă vina pentru poluarea constantă din oraș.

De suferit are toată lumea. Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

Despre particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-țintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte, spun specialiștii. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație ridicată de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură, spun specialiștii.