​​INTERVIU Cum a ajuns Cluj-Napoca unul dintre „orașele-cârlig” ale României. Viceprimarul Dan Tarcea: În 2021 am alocat circa 50% din bugetul local pentru investiții

Primăria Cluj-Napoca are în 2021 un buget estimat de 433 milioane euro, cu 22,8 la sută mai mare față de 2020 datorită fondurilor europene, deși majoritatea primăriilor au fost afectate de criza sanitară. Din acești bani, circa 50% merg pentru investiții. Dan Tarcea, viceprimarul orașului, a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro că până la finalul anului 2027 instituția va accesa circa 2,5 miliarde de euro din fonduri europene. Anul acesta banii pentru investiții merg către două proiecte mari – metroul și centura de sud a orașului, o nouă bază sportivă, mai multe parcuri, parcări și reamenajarea unor străzi din centrul orașului și lărgirea trotuarelor. ”Aici la Cluj-Napoca principalele noastre obiective sunt modernizarea transportului în comun, un oraș pentru pietoni, accesibilitate și abia pe locul patru este ca și prioritate mașina”, a explicat Tarcea.

Informația pe scurt

– Există un studiu făcut de Banca Mondială care spune că 15 la sută din cetățenii României s-ar muta la Cluj-Napoca dacă ar decide să schimbe orașul de reședință.

– Bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2021 este de 433 de milioane de euro, cu 22,8 la sută mai mare față de bugetul anului 2020. Bugetul de funcționare este de 50,7 la sută, iar secțiunea de dezvoltare este de 49,3 la sută.

– Primăria are proiecte pe fondurile europene, pe exercițiul 2021-2027, în valoare de 405 milioane de euro. Până în 2027, cu tot cu PNRR, vrea să tragă 2,5 miliarde de euro. În 2021 vin din fonduri europene circa 160 milioane de euro.

– Anul acesta Primăria va finaliza baza sportivă ”La terenuri” – 4,3 ha și amenajarea parcurilor Parcul Tineretului și Pădurea Clujenilor.

– Principalele obiective ale primăriei sunt modernizarea transportului în comun, un oraș pentru pietoni, accesibilitate și abia pe locul patru este ca și prioritate mașina. Anul acesta vor fi cumpărate 10 tramvaie noi și 10 autobuze școlare, iar 4 străzi din zona centrală vor fi modernizate, scoase parcările iar zona redată pietonilor. Până în 2028 orașul își propune ca întreaga flotă de transport în comun să fie integral electrică.

– Pe partea de trafic, cele mai importante proiecte în derulare sunt centura metropolitană – 900 de milioane de euro și metroul și trenul metropolitan – 1,2 miliarde de euro.

– Primăria va reduce numărul de parcări în zona centrală: Noi trebuie să scoatem parcările afară din zona centrală. Zona centrală trebuie să fie pentru promenadă și pentru magazine, nu pentru a parca mașina, să stai la o cafea, să te uiți la mașină, ce frumoasă este mașina parcată în zona centrală.

– Două parcări park&ride vor fi construite în zona aeroportului și la Expo Transilvania.

– În cadrul PUZ-urilor nu se emite autorizația de construire până în momentul în care nu sunt realizate drumurile la strat de uzură, sunt toate utilitățile trase și eventual sunt realizate unitățile de învățământ și parcurile.

– Primăria amenajează peste 90 ha de noi parcuri și reabilitează alte 100 ha.

– Orașul are 41,3 km de piste pentru biciclete. Pe Centura metropolitană vor fi amenajați 19 km, iar pe malurile Someșului, pe cei 16 km din oraș vor fi piste de biciclete.

– Despre casa cavou din centrul orașului: ”specialiștii de la Cluj au respins de trei ori acest proiect și de trei ori el a fost avizat la București”.

Reporter: Ce buget are Cluj-Napoca în 2021, cât se duce pe salarii, pe cheltuieli de funcționare și pe investiții?

Dan Tarcea: În data de 21 aprilie a fost votat bugetul municipiului Cluj-Napoca. Vreau să spun că acest buget a fost votat în unanimitate de către PNL, UDMR, USR și PSD. Acest buget este rodul muncii Partidului Național Liberal și a UDMR ului cu care suntem în alianță și la Cluj-Napoca și evident am ținut cont și de punctele de vedere ale PSD-ului și de propunerile care au venit din partea USR- ului. Noi considerăm că nu le știm pe toate și cu siguranță că mai avem și alte chestiuni pe care le putem prinde în buget și care să fie benefice pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca.

Bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2021 este de 433 de milioane de euro, este mai mare cu 22,8 la sută față de bugetul anului 2020. În principal această creștere de buget vine din fonduri europene din accesarea suplimentară de fonduri europene a proiectelor care au ajuns deja la o maturitate și pentru care putem să primim finanțare europeană. În ceea ce privește bugetul de funcționare este de 50,7 la sută, iar secțiunea de dezvoltare este de 49,3 la sută. Practic la secțiunea de dezvoltare avem un plus de 45,2 la sută față de anul 2020,exact din valoarea fondurilor europene pe care le am amintit. În ceea ce privește cheltuielile de funcționare am încercat să le ținem sub control, la nivelul anului 2020, astfel încât să avem mai mulți bani pe care să-i putem investi în această zonă de dezvoltare de investiții care cu siguranță va aduce un plus de calitate pentru toți locuitorii municipiului Cluj-Napoca.

Reporter: Majoritatea primăriilor se plâng că le-au scăzut încasările din cauza crizei sanitare, la dumneavoastră au crescut. Cu cât au scăzut încasările din cauza crizei Covid, câți bani europeni ați accesat și cum ați reușit să aveți un buget mai mare?

Dan Tarcea: Eu vreau să vă spun că avem proiecte pe fondurile europene, pe exercițiul 2021-2027, de 405 milioane de euro. Această sumă este în creștere pentru că mai sunt și alte proiecte care au ajuns la maturitate. Estimarea noastră este că vom depăși 2,5 miliarde de euro accesare fonduri europene la finalul anului 2027. Lucrăm în continuare pentru accesarea fondurilor europene pentru că sunt o alternativă viabilă pentru banii care vin de la bugetul local și de la bugetul statului. Fie că discutăm de PNRR, fie că discutăm de alte direcții de finanțare și sigur aici în acești bani intră și centura metropolitană care are o sumă estimată undeva la 800 milioane de euro. Discutăm și de trenul metropolitan și de metrou care ajung undeva la 1,2 miliarde de euro. Practic, discutăm de toate aceste investiții pe care noi le pregătim, la care suntem în faza de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru a putea să prezentăm Guvernului, acolo unde este cazul să facă licitațiile de execuție, dar noi să pregătim aceste proiecte astfel încât să putem accesa banii și să intre în economia locală și economia națională.

Reporter: Dar legat de criza sanitară, cum v-a afectat încasările?

Dan Tarcea: Ne-a afectat și la noi s-a văzut clar că sunt anumite sectoare care au avut foarte mult de suferit. Aici discutăm de sectorul HoReCa, discutăm și de sectorul evenimentelor, discutăm și de ceea ce cheltuie studenții la noi la Cluj-Napoca pentru că într-o lună de zile studenții cheltuiesc peste 30 de milioane de euro pe lună la Cluj-Napoca. Având în vedere că s-au mutat cursurile în online, aici s-a văzut, dar pe cealaltă parte am reușit să compensăm aceste scăderi prin accesarea de fonduri europene și sectorul construcțiilor a fost unul care a ținut economia destul de sus.

Reporter: Câți bani europeni vor intra anul acesta în bugetul primăriei ?

Dan Tarcea: Anul acesta sunt estimați că vom avea undeva la vreo 160 de milioane de euro astfel încât să putem compensa și să putem să avem un buget cât mai echilibrat.

Reporter: Care sunt proiectele principale de investiții care vor primi finanțare din bugetul pe acest an?

Dan Tarcea: În primul rând sunt câteva proiecte pe care ne propunem să le continuăm în anul 2021. Este vorba despre programul de acordare a burselor școlare pentru elevii clujeni. Vreau să spun că toți elevii care media peste 8.50 primesc burse școlare. Față de anul 2015, această alocare de bani s-a mărit, s-a dublat aproape. Stăm să discutăm aici de primii bani pe care copiii îi câștigă prin munca proprie și încurajăm în această direcție să acordăm cât mai multe burse școlare și practic 20 la sută din investițiile pe care le facem din taxele și impozitele pe care clujenii le plătesc, merg pentru cofinanțarea sistemului de învățământ fie că discutăm de cofinanțare pentru investiție sau pentru asigurarea sumelor complementare.

De asemenea, programul de asigurare a gratuității pentru transport în comun pentru elevi și studenți de asemenea are parte de finanțare și pentru familiile defavorizate și elevii cu nevoi speciale. Continuăm programul autobuze școlare dedicate transportului pentru elevi, avem programul școală după școală, premii pentru elevii cu performanțe deosebite, avem un concurs pentru tinerii cercetători. De asemenea premierea clujenilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă și care au ajuns la 100 de ani. Continuăm alocarea de fonduri de la bugetul local pentru ONG-uri. Ne propunem să păstrăm aceeași sumă de bani pe care am avut anul trecut pentru ONG-uri.

Reporter: Mă scuzați, dar nu este clar dacă ați trecut aceste cheltuieli la cheltuieli de investiții sau de funcționare, fiindcă mie mi se pare că nu prea intră la investiții?

Dan Tarcea: Sunt cheltuieli de funcționare, dar am vrut să vă spun că pe lângă partea aceasta de investiții, de proiecte pe care le aveam, că nu am uitat nici acest acest component, acest compartiment care este extrem extrem de important pentru ecosistemul pe care noi am reușit să-l creăm aici la Cluj-Napoca.

Gândiți-vă că toate marile festivaluri au pornit de la niște ONG-uri, care au generat aceste festivaluri. Discutăm de tot ce înseamnă viața culturală care a pornit tot așa de la ONG-uri și noi trebuie să fim aici un accelerator și un catalizator în care să-i punem pe toți la masă după care să putem să-i susținem acolo unde este necesar. De aceea am vrut să punctez doar aceste elemente pe lângă componenta de investiții la care o să vă spun imediat exact care sunt proiectele pe care ne propunem să le terminăm. Pe lângă sectorul de ONG- uri de învățământ, de sănătate avem și pentru protecție socială pentru că nu putem să avem un oraș în care să existe discrepanță între oameni și trebuie să avem un oraș incluziv, un oraș eco nu ego. Și de aceea am să specific și să punctez și acest lucru legat de componenta de buget.

Dacă discutăm de componenta de investiții, ne propunem să finalizăm anul acesta baza sportivă de La terenuri. Aici discutăm de o bază sportivă care are 4,3 ha. Este a doua bază sportivă de la nivelul municipiului Cluj-Napoca. Mai există o bază sportivă în cartierul Gheorgheni, este puțin mai mare, aproximativ 10 hectare de teren.

Aici a fost nevoie să facem și partea de exproprieri. Am făcut exproprieri aici și suntem la 30% din lucrări. Până la sfârșitul lunii august această bază sportivă trebuie să fie gata. Valoarea lucrărilor se ridică la 25 de milioane de lei. Este o valoare mare și practic investițiile de aici sunt realizate din fonduri de la bugetul local, nefiind eligibile la vremea respectivă pentru fonduri europene. De asemenea, Parcul Tineretului, Pădurea Clujenilor, discutăm de o suprafață de 21,3 hectare de teren, o suprafață mare de teren, un teren care a fost degradat în cartierul Iris, la care lucrările se vor finaliza în anul acesta. Aici este un proiect pe fonduri europene, discutăm de peste 10 milioane de euro investiție, o investiție de care se vor putea bucura toți locuitorii cartierului Iris, un cartier muncitoresc în urmă cu 30 de ani, în care erau comasate toate fabricile. Discutăm de platforma CUG unde lucrau peste 10.000 de oameni. Practic, discutăm de o zonă industrială care va fi formată atât din investiții private cât și prin investiții publice.

Un alt proiect pe care îl avem este extinderea skatepark Rozelor, este un proiect pe bugetare participativă. Acolo oamenii și-au dorit extinderea skatepark-ului din această zonă. Este de asemenea un proiect important pentru clujeni, este o comunitate importantă de skateri care se bucură de ce am realizat în acest moment în Parcul Rozelor. Prin acest proiect practic se dublează suprafața de skatepark, va fi cea mai mare suprafață de skatepark din România și anul acesta va fi gata.

În ceea ce privește transportul în comun, anul acesta ne propunem să achiziționăm zece noi tramvaie din fonduri europene și 10 noi autobuze pentru transportul elevilor. Acest proiect se realizează în urma bugetării participative.

Practic avem în acest moment 16 autobuze de transport elevi din toate cartierele municipiului, avem peste 120.000 de elevi pe care transportăm în fiecare an. Vom extinde absolut pe toate cartierele și toate zonele transportul elevilor. Aici discutăm de un acord care este doar pentru elevii din clasele primare 0-4. Îi lăsăm și pe părinți să circule cu transportul public în comun pentru pentru elevi pentru a se asigura că toate lucrurile sunt ok, se circulă în condiții de siguranță, în fiecare autobuz există un polițist local care veghează ca lucrurile să se întâmple corespunzător și nu am avut niciun fel de problemă în această direcție.

Tot la școli avem modernizarea Liceului Teoretic Onisifor Ghibu, de asemenea un proiect pe fonduri europene, sau a Colegiului Ana Aslan. Vor fi cele mai moderne licee modernizate din fonduri europene, fie că discutăm de săli suplimentare sau de condiții bune de a merge la bibliotecă, de spații de joacă adecvate, de accesibilitate pentru copiii cu nevoi speciale. Vom finaliza și o creșă pe strada Mezia, de 90 de locuri. Acest proiect este în colaborare cu Compania Națională de Investiții, chiar zilele acestea s-a semnat contractul de finanțare. Noi am început din fonduri proprii lucrările la această grădiniță, urmând ca undeva la vreo 6 milioane de lei să fie preluați de către Compania Națională de Investiții, iar anul acesta să fie finalizată și această creșă. Aș vrea să spun că în ceea ce privește creșele, în anii trecuți am reușit să finalizăm trei creșe, am reușit să creștem numărul de locuri față de anul trecut, dar încă nu sunt suficiente și trebuie să continuăm acest proces de a face cât mai multe creșe la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru că suntem un oraș în care suntem în expansiune, avem creștere demografică, natalitatea este mai mare decât mortalitatea.

Sunt foarte mulți tineri care decid să se mute la Cluj-Napoca și atunci trebuie să facem și aceste investiții în infrastructura educațională, fie că discutăm de creșe, grădinițe sau școli.

În ceea ce privește modernizarea străzilor, în zona centrală marea majoritate a străzilor sunt modernizate cu fonduri europene, fie că discutăm de Piața Lucian Blaga sau de Regele Ferdinand sau de strada Moților, aceste străzi au fost modernizate în anii trecuți, iar în acest an avem câteva licitații în desfășurare și o parte din lucrări sunt începute. Discutăm de zona Parcului Central, aici sunt patru străzi – Cardinal Iuliu Hossu, G. Coșbuc, Sindicatelor și Vasile Alecsandri. Aceste lucrări vor fi finalizate până la sfârșitul lunii iunie și practic avem ca și obiectiv extinderea zonelor pietonale, extinderea zonelor verzi, plantarea de arbori, stații de încărcare pentru mașini electrice, stații de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice pentru a putea încuraja transportul în comun și transportul alternativ.

Aici la Cluj-Napoca principalele noastre obiective sunt modernizarea transportului în comun, un oraș pentru pietoni, accesibilitate și abia pe locul patru este ca și prioritate mașina.

Nu putem să avem în același timp un oraș prietenos pentru mașini și un oraș prietenos și pentru pietoni. Nu există, nu le putem echilibra aceste lucruri și am decis prioritățile. Mașina să fie pe locul patru pentru că nu avem altă alternativă pentru a avea un oraș verde, un oraș incluziv, un oraș de care să se bucure și pietonii și cei care vor să folosească mijloace de transport alternative.

Reporter: Cea mai mare problemă a Clujului, din ce am discutat eu cu oamenii de acolo, este traficul. Ce proiecte aveți în derulare pe partea asta?

Dan Tarcea: Cel mai important proiect în derulare este centura metropolitană. Aici discutăm de un obiectiv care așa cum am amintit, estimarea este undeva la 900 de milioane de euro. În acest moment avem obținute toate avizele, mai trebuie să avem acordul de mediu. Acordul de mediu estimăm că va fi gata undeva la sfârșitul lunii octombrie. Discutăm de un obiectiv care ar fi fost în sarcina Guvernului să-l realizeze. Noi am reușit ca acest obiectiv să îl punem pe lista de priorități și în Master Planul de Transport în anul 2015 prin efortul colegilor mei.

Am avut doi ani și jumătate în care, din păcate nu s-a întâmplat nimic, iar în anul 2017, când s-a schimbat legislația, am reușit să ne asociem cu celelalte UAT-uri, Florești, Gilău, Apahida, Baciu, pentru a putea face noi studiul de fezabilitate, prefezabilitate după care să-l predăm Companiei Naționale de Investiții Rutiere și să-l ducă mai departe. Discutăm de 41,7 km de centură metropolitană care va merge pe 5 UAT- uri. Noi îi spunem Centura de Sud, are 20 de noduri de intrare și ieșire plus drumurile de legătură, undeva la 56 de km de drumuri de legătură, o parte dintre ele vor fi în sarcina UAT-urilor, ar o parte dintre ele vor fi finanțate de către Compania Națională de Investiții Rutiere. Acesta este cel mai important proiect de infrastructură pe care îl avem în derulare în acest moment. Îmi este foarte greu să vă spun când vor începe lucrările, aici va depinde foarte mult de cum va reuși să facă Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Investiții Rutiere licitația. Noi vom preda la sfârșitul lunii octombrie studiul de fezabilitate Companiei Naționale de Investiții Rutiere după care să treacă la partea de proiectare și execuție.

Aș vrea să spun că la partea de proiectare este doar o procedură mult simplificată pentru că aici în etapa studiului de fezabilitate se tratează toate elementele. Practic acolo va trebui să ne spună proiectanții dacă podul va trebui să aibă grinda de 15 centimetri sau de 35 de centimetri pentru traseul este stabilit. Toate elementele necesare sunt stabilite și doar partea de detalii de proiectare trebuie să fie făcută. Estimarea noastră este că în anul 2027 această lucrare ar trebui să fie gata. Există timp suficient pentru a intra pe PNRR pentru a fi finanțată, iar noi ne-am mișcat destul de bine și sigur și colaborarea pe care o avem cu Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Investiții este una importantă și până în momentul de față lucrurile au decurs fără probleme.

O altă investiție importantă pentru clujeni, care va fi sigur cu un termen de finalizare puțin mai lung, este Metroul și trenul metropolitan. De asemenea, avem licitația pentru studiul de fezabilitate finalizată, suntem în etapa de elaborare a studiului de fezabilitate. La sfârșitul lunii noiembrie acest studiu de fezabilitate trebuie să fie gata astfel încât să putem trece la licitația de proiectare și execuție. Aici discutăm de o valoare de 1,2 miliarde de euro, discutăm de 16 km de metrou și de peste 40 de kilometri de cale ferată existentă pe care noi vom pune ramele astfel încât să putem asigura o mobilitate mult mai bună în zona metropolitană.

După finalizarea acestor două investiții extrem de importante putem să discutăm și de descongestionarea traficului. Aici avem o particularitate la noi la Cluj-Napoca, cel mai aglomerat segment de drum din România este între Cluj-Napoca și Florești unde zilnic peste 75.000 de mașini tranzitează această zonă. De asemenea, la un oraș de 321.000 de locuitori așa cum a fost el stabilit în urma recensământului din 2011, eu cred că astăzi depășim sau ajungem undeva la 400.000 de locuitori, sunt 180.000 de mașini.

Am avut o creștere exponențială a numărului de mașini odată ce s-a eliminat acea taxă de timbru verde pentru mașină. Foarte multe rable au venit din Europa la noi, la Cluj-Napoca și în celelalte orașe mari. Estimarea noastră este că undeva la 20.000 de mașini au venit la Cluj-Napoca și din păcate avem această situație în care dacă ne aducem aminte acum 20 de ani, la o scară de bloc cu 20 de apartamente erau cinci mașini, iar astăzi la o scară de bloc cu 20 de apartamente sunt 30 de mașini.

Ce facem noi ca să rezolvăm aceste probleme de trafic? În primul rând centurile metropolitane. Noi avem două centuri, este vorba de centura care merge de la Apahida la Vâlcele și mai este și acea autostradă Transilvană, fiindcă dacă nu erau aceste două obiective astăzi toate tirurile mergeau prin municipiul Cluj-Napoca și această centură de sud va lega practic cele două obiective de circulație și vom putea descongestiona cu adevărat traficul.

Pe de altă parte încurajăm și folosirea mijloacelor de transport în comun. Peste jumătate din flotă este electrică, nepoluantă. Cred că cel mai vechi autobuz la Cluj-Napoca are o vechime de cinci ani. În zona metropolitană sunt și ceva mai vechi, 6-7 ani. Până în anul 2028 ne propunem ca întreaga flotă de transport în comun să fie integral electrică, nepoluantă. Anul acesta vom avea și primul autobuz autonom, de 12 locuri. De aceea spun că și investițiile pe care le facem în această zonă de transport public le facem ca să le asigurăm o alternativă a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

De asemenea aș vrea să spun că avem o serie de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun. Principalele cartiere și principalele axe din oraș sunt legate de benzi dedicate astfel încât ajungi de multe ori mai repede cu autobuzul, cu mijlocul de transport în comun, decât cu mașina personală. Sigur, am venit și cu un pachet de reguli, fie că discutăm de majorarea tarifelor la parcări în zona centrală Zona 1. În anul 2015 era 1 leu ora, acum este 7,50 lei ora, deci practic am venit și cu o serie de măsuri ca să-i descurajăm pe șoferi să folosească mașina, dar le-am dat și o alternativă, fie că discutăm de benzile dedicate sau de piste pentru biciclete.

Avem în acest moment 41,3 km de piste pentru biciclete și fiecare proiect de modernizare a străzilor din municipiul Cluj-Napoca prevede și piste sigure pentru bicicliști.

Reporter: De câțiva ani derulați un proiect foarte interesant pentru România, că în alte țări se întâmplă în mod frecvent acest lucru, ați început să desființați locurile de parcare de pe străzile din zona centrală și să le redea pietonilor, ați lărgit trotuarele sau ați pietonalizat toată strada. Pe câte străzi ați făcut astfel de lucrări și ce planuri mai aveți în acest sens?

Dan Tarcea: Aș vrea să spun că într-adevăr, în ultimii ani, am luat de la mașini și am dat pietonilor. Am luat din locurile de parcare din zona centrală și le-am oferit pietonilor – strada Regele Ferdinand sau Piața Lucian Blaga de exemplu, strada Napoca, sunt doar câteva exemple de străzi pe care le am amenajat anul trecut.

Dacă pe strada Napoca aveam trei benzi de circulație, acum avem doar două benzi de circulație și am lungit trotuarele. Avem un proiect de pietonalizare a Pieței Mihail Kogălniceanu unde astăzi sunt parcate peste 100 de mașini și va fi un spațiu pietonal, un spațiu cu mai puține mașini. Vor fi undeva maxim 20 de locuri de parcare doar pentru persoane cu dizabilități și pentru cei care au nevoie rapid să-și rezolve o problemă acolo, în rest vom pietonaliza această stradă pentru că doar așa se va putea crește în calitate. Vă aduc aminte de Piața Unirii. În Piața Unirii pe latura vestică erau locuri de parcare, am eliminat locurile de parcare și am făcut locuri pentru terase, am plantat arbori în această zonă și am văzut că aceste investiții au fost benefice pentru că nu au adus mai mult trafic în zona centrală au rezolvat o problemă de calitate a vieții. Au apărut și magazine mai importante, au crescut foarte mult în calitate și clădirile pentru că după ce am făcut noi investiții în infrastructura rutieră și pietonală să știți că și cei care au avut clădiri în zonă au reabilitat fațadele. Avem încă din anul 2016 un proiect de fațadizare la nivelul municipiului Cluj-Napoca.

Am pornit de la supraimpozitarea cu până la 500% a clădirilor care sunt în paragină și nu sunt refațadizate, iar astăzi avem peste 650 de clădiri din zona centrală cu fațadele refăcute. Mai sunt încă peste 150 de clădiri care sunt supra impozitate în acest moment, dar să știți că procesul a mers destul de bine și deja are o altă față centrul orașului.

Reporter: Eu mă bucur foarte mult că pietonalizați o parte din străzi, însă desființarea locurilor de parcare la Cluj a stârnit nemulțumire printre cetățeni. Oamenii întreabă când faceți parcările subterane/supraterane mai ales în zona centrală dar și în cartire. Ce le răspundeți?

Dan Tarcea: Eu aș vrea să spun că noi la Cluj-Napoca avem cele mai multe parking-uri supraterane din România – zece. Nu știu dacă mai există vreun oraș în care să fie zece parcări supraterane construite. În anul 2020 am finalizat trei parcări supraterane, fiecare parking suprateran are și o zonă subterană. Fiecare parking are locuri de parcare pentru persoane cu dizabilități, locuri de parcare pentru biciclete, sigure, sunt parking-uri cu acoperiș verde, sunt parking-uri peste care am făcut teren de sport. Este un model de bune practici în România, este vorba de parking cu Mogoșoaia care este semi îngropat iar deasupra este un spațiu de joacă pentru copii și un teren de baschet de mari dimensiuni cu sistem de irigare, cu sistem inteligent de udare a arborilor. Deci practic am investit în aceste zone, investim în cartiere în parking-uri, nu în zona centrală, pentru că în zona centrală cu cât facem mai multe locuri de parcare, cu atât generăm mai mult trafic. Am să vă dau un exemplu, dacă în anul 2010 pe strada Memorandumului erau patru benzi de circulație, acum sunt patru benzi de circulație, și era aglomerată strada Memorandumului, dacă noi o făceam la șase benzi de circulație, traficul a crescut cu 50 la sută din anul 2010 până acum. Practic nu rezolvăm absolut nimic pentru că o să generăm și mai mult și mai mult trafic.

Asta ne spun specialiștii, că orice lărgire de stradă, orice stradă suplimentară pe care o facem asta înseamnă să generăm mai mult trafic.

Reporter: Concluzia este că oamenii degeaba așteaptă parcări noi în zona centrală fiindcă nu face parte din strategia municipalității.

Dan Tarcea: Exact, noi trebuie să scoatem parcările afară din zona centrală, avem un parking în zona Primăriei, practic zona centrală trebuie să fie folosită de cei care vin, stau jumătate de oră și pleacă, nu este o zonă în care să vii, să-ți lași mașina pentru o zi întreagă. Ai suficiente mijloace de transport în comun cu care să te deplasezi în zona centrală, fiecare cartier este legat de zona centrală cu mijloace de transport în comun. Sunt multe instituții în zona centrală, investim și în digitalizare pentru a limita contactul cetățenilor cu funcționarul, dacă ai o treabă la Primărie să poți să o rezolvi și online. Zona centrală trebuie să fie pentru promenadă și pentru magazine, pentru shopping, nu pentru a parca mașina, să stai la o cafea,să te uiți la mașină, ce frumoasă este mașina parcată în zona centrală. Aceasta este decizia pe care am luat-o și prin extinderea spațiului pietonal am creat un plus pentru zona centrală și să știți că clujenii, marea lor majoritate, apreciază acest lucru. Un lucru foarte important, în toată zona centrală am creat și spații pentru taximetre, astfel încât cetățenii care nu doresc să folosească mijloace de transport în comun să poată să folosească și taxiul.

Reporter: Dar parcări park&ride aveți în plan să faceți?

Dan Tarcea: Avem, este vorba de un proiect pe care îl derulăm împreună cu Consiliul Județean în zona aeroportului. Acolo urmează să fie făcut acest park&ride. Deja sunt în etapa de licitație pentru proiectare și execuție. Consiliul Județean are terenul, face investiția și noi venim cu partea de infrastructură, sens giratoriu, o stație de autobuz, vor fi acolo și câteva standuri pentru biciclete electrice astfel încât să poată să circule dintr-o parte în alta. Evident, după finalizarea trenului metropolitan care prevede și mai multe parcări park&ride în anumite zone ale orașului astfel încât cetățenii care vor să folosească trenul să poată să vină cu mașina până în anumit punct, de acolo să ia trenul sau celelalte mijloace de transport în comun. În zona Expo Transilvania sau zona Groapa, așa este ea cunoscută, acolo discutăm de o suprafață de 17 hectare de teren care va intra într-o modernizare. Acolo va fi un parking, un al doilea park&ride, fiindcă acolo va fi un nod intermodal important între trenul metropolitan și metrou. De aceea spunem că investim și în crearea de locuri de parcare. Suntem într-un proces de demolare a garajelor. La nivelul municipiului avem peste 10.000 mii de garaje. În anii trecuți am reușit să demolăm peste 2.500 de garaje. Acest proces continuă și în următoarea perioadă. Lucrăm acum la câteva platforme de garaje care însumează peste 1.000 de garaje la care vom trimite somații și le vom demola anul acesta. Am constatat că prin demolarea garajelor avem un spor de 22 – 25 la sută în creșterea numărului de locuri de parcare, în creșterea de spații verzi și mai avem încă un plus de 20 la sută pentru cei care țineau în garaje diverse alte obiecte mai puțin mașina, de murături la depozite de mobilă. Avem o creștere reală cam de 45 la sută a numărului de parcări după demolare.

Reporter: O altă nemulțumire a clujenilor este prețul foarte mare pentru locuințe, undeva până la 2.000 de euro/mp. Știu că aveați niște parteneriate cu zona privată pentru a construi locuințe, astfel încât să mai echilibrați piața. Ce s-a întâmplat cu ele și ce politici aveți pentru a reduce presiunea imobiliară?

Dan Tarcea: Municipiul Cluj-Napoca este un oraș dinamic. Există un studiu făcut de Banca Mondială care spune că 15 la sută din cetățenii României s-ar muta la Cluj-Napoca dacă ar decide să schimbe orașul de reședință. Practic suntem un oraș magnet. Aici viața culturală, viața universitară, viața economică merge în direcția bună. Suntem orașul în care avem cea mai bună calitate a vieții din România. Acest concept de calitatea vieții este unul mult mai larg, fie că discutăm de învățământ, fie că discutăm de sistemul medical, fie că discutăm de numărul de spații verzi, de transportul în comun, toate aceste componente de petrecere a timpului liber intră în acest proces de calitatea vieții. De aceea suntem un magnet pentru foarte mulți din zonele limitrofe Clujului și din alte părți ale țării. Ne bucură acest lucru. Sunt foarte mulți oameni care vin și din străinătate și au decis să renunțe la străinătate pentru Cluj-Napoca și ăsta este cel mai frumos compliment care poate să ți-l facă cineva, că decide să se mute la tine în oraș. Sigur, asta vine la pachet și cu câteva nemulțumiri având în vedere dinamica pieței, într-adevăr prețurile imobiliarelor sunt cele mai crescute din România sau printre cele mai crescute din România.

Suntem foarte atenți la cum se dezvoltă orașul, la cum sunt construcțiile și am văzut în ultima perioadă că au crescut foarte mult în calitate construcțiile. În această direcție avem și un PUZ în care am luat taurul de coarne și facem un PUZ pe 250 de hectare în zona Sopor. Este primul PUZ de acest gen din România, pe o suprafață atât de mare. Aici practic îl facem de la zero. Toate proprietățile sunt private, dar încercăm să avem o dezvoltare durabilă astfel încât să putem stabili de la bun început unde trebuie să fie amplasată școala și grădinița, spațiul verde, unde să fie locul pentru biserică.

Toți cei care locuiesc acolo vor plăti o taxă de urbanizare, iar primăria va merge mai departe cu aceste investiții, urmând să ia taxa de urbanizare și să dezvolte această zonă. Aceasta este propunerea pe care noi o facem clujenilor, suntem în etapa de consultare deja cu cei care dețin terenuri acolo, dar sigur, eu cred că intervenția statului în economie trebuie să fie minimală. Practic piața se reglează, la fel și locurile de muncă sunt bine plătite la Cluj-Napoca, deci prețul apartamentelor și salariile merg mână în mână.

Am citit un studiu în care scria că salariul mediu brut pe economie la Cluj-Napoca este în top, undeva aproape de București sau pe anumite sectoare poate chiar peste Capitală. E un lucru bun, avem peste 25.000 de IT-iști, este principala industrie pe care o avem aici la Cluj-Napoca și sigur asta generează și o cerere crescută de locuințe. De asemenea, cred că este foarte foarte important să avem grijă de felul în care se dezvoltă orașul și noi am impus niște reguli de construcție. Vă dau un exemplu, în cadrul PUZ-urilor nu se emite autorizația de construire până în momentul în care nu sunt realizate drumurile la strat de uzură, sunt toate utilitățile trase și eventual sunt realizate unitățile de învățământ și parcurile.

De asemenea, la toate PUZ- urile, excepție sunt cele care sunt sub șase locuințe, deci nu poți să ai un PUZ la nivelul municipiului Cluj-Napoca fără să ai aceste condiții. După ce ai asfaltat și ai făcut toată infrastructura rutieră și de utilități, abia atunci emitem prima autorizație de construire, tocmai pentru a crește calitatea vieții oamenilor. Probabil și acesta este un element, prin calitate prețurile sunt mai mari la locuințe comparat cu alte orașe.

Reporter: Este foarte interesant ce spuneți și mă bucur că aplicați aceste reguli, m-aș bucura mult ca ele să existe și la noi, la București. Din păcate am văzut că și la voi există derapaje, Casa Călăului a fost demolată si a apărut acea construcție cavou în centrul orașului, erau peste tot pe Facebook poze. Ce s-a întâmplat acolo și ce măsuri luați pentru conservarea patrimoniului?

Dan Tarcea: Aș vrea să vă spun următorul lucru, că specialiștii de la Cluj au respins de trei ori acest proiect și de trei ori el a fost avizat la București. A fost avizat peste Comisia de Monumente de la Cluj de către Comisia Națională de la București. Deci așa s-au întâmplat lucrurile. Discutăm despre un proiect avizat în anul 2010, s-au schimbat inclusiv proiectanții, cei de la Cluj au renunțat, au venit niște proiectanți de la București care au preluat acest proiect și l-au dus mai departe. A venit avizat gata de la București. Avizul este unul conform adică un aviz pe care nu mai poți să-l modifici. Așa avem această construcție. Sigur că poza este puțin scoasă din context, în realitate nu arată așa cum arată un poza. Cu siguranță la final lucrurile nu vor fi așa de urâte cum sunt în poză, dar aș vrea să spun că aici la Cluj specialiștii și-au făcut treaba pentru că au respins de trei ori proiectul și de trei ori a fost avizat la București.

Reporter: Aș vrea să încheiem într-o notă optimistă. Unul dintre cele mai frumoase proiecte de la Cluj vizează extinderea spațiilor verzi din oraș cu 90 de hectare și modernizarea altor 100 ha. Aș vrea să ne dați mai multe detalii, vă rog.

Dan Tarcea: Așa este, această dimensiune verde a orașului este principala noastră preocupare. Luăm din spațiile degradate sau cele folosite de mașini, spațiile care nu sunt conforme și le transformăm în spații verzi. Așa cum ați spus, avem peste 190 de hectare de spații, fie că sunt spații sau spații care urmează să fie reamenajate, care sunt în diverse faze. Și aici aș aminti doar câteva dintre ele pentru că proiectele pe spații verzi au o valoare de peste o sută de milioane de euro, sunt investiții majore pe care le facem la nivelul municipiului Cluj-Napoca și vom continua în această notă pentru a avea un oraș cât mai verde și nepoluant.

Aici aș aminti doar câteva dintre ele, fie că discutăm de Pădurea Clujenilor – 21,3 ha, lucrare care este în desfășurare, de baza sportivă de La terenuri, lucrare care este în desfășurare. Discutăm de proiectul de pe Cetățuia – 14 hectare de teren unde vom face exproprieri de aproximativ 10 milioane de euro pentru a reda spațiul verde clujenilor, un proiect pe fonduri europene, peste 41 de milioane de euro investiții. Discutăm de malurile Someșului pentru că noi pe malurile Someșului, undeva la 16 kilometri, atât are Someșul pe raza municipiului Cluj-Napoca, ne propunem să facem un spațiu verde velo și pietonal. Acolo avem Lunca Someșului unde discutăm de investiții de 123 de milioane de lei.

Mai avem platoul Sălii Sporturilor, Parcul Armătura 4,3 ha, Parcul farmec. Toate aceste proiecte sunt deja fazele de licitație pentru execuție, adică am făcut pașii cei mai importanți ca să putem depune proiectele pe fonduri europene.

Parcul între Lacuri

De asemenea suntem tot în urma unui concurs de soluții, am semnat contractul pentru Parcul Est. Aici discutăm de o suprafață de 45 de hectare, este cea mai mare suprafață de spațiu verde pe care o avem la nivelul municipiului Cluj-Napoca. Va trebui să facem exproprieri. Primăria Municipiului Cluj-Napoca deține undeva la 15 hectare de teren, diferența de teren va fi expropriată. Discutăm de Parcul Primăverii, un parc care îl vom reabilita, este un parc care a fost amenajat în anul 2000, un parc care astăzi nu mai corespunde nevoilor pe care le avem. Discutăm de Parcul între lacuri, un parc care a fost amenajat în anul trecut sau discutăm de Parcul Observatori, și acolo am făcut exproprieri două milioane și jumătate de euro. Discutăm de Parcul bună ziua, o zonă care a avut în ultimii 20 de ani o dezvoltare extrem extrem de mare și vom face și acolo un parc de 9 ha.

La Cetățuie vom planta peste 1100 de arbori cu balot. Ca și o specificație, arborii pe care îi plantăm la Cluj-Napoca au diametrul de 35 cm la 1 m de la colet, practic de la rădăcină la 1m trebuie să aibă o circumferință de 35 de cm.

Am avut și câteva situații în care cel care a câștigat licitația a venit cu două tiruri de arbori care aveau 33-34 de cm și le-am trimis înapoi. Deci nu este de joacă cu lucrul ăsta la Cluj-Napoca. Un lucru la fel de important, la PUZ-urile la care trebuie să facă și spații verzi sau aliniamente de arbori, impunem aceleași condiții chiar dacă sunt persoane fizice și sunt trecute în hotărârea de Consiliu local aceste condiții ca se știe de la bun început, să aibă predictibilitate și se știe de la început ce verifică colegii mei care merg să facă recepția.

Această dimensiune verde este una extrem de importantă pentru noi pentru că doar așa vom putea să creștem calitatea vieții cetățenilor municipiului.

Reporter: Mă bucur tare mult să aud asta. Cu pistele de biciclete cum stați și ce proiecte noi aveți?

Dan Tarcea: Avem 41,3 km. Proiectul de centură metropolitană este primul proiect de centură metropolitană din România care are pistă de bicicletă -19 km. De asemenea, pe malurile Someșului, pe cei 16 km vor fi piste de biciclete. Ne dorim să extindem acest proiect și în zona metropolitană astfel încât să avem 60 de km de piste de biciclete de-a lungul Someșului.

Parcare pentru biciclete

Aș vrea să vă spun că pe fiecare stradă pe care noi o modernizăm la nivelul municipiului Cluj-Napoca, încercăm să facem piste pentru biciclete, piste sigure pentru biciclete, cu o lățime de minim 1,5 metri, pentru că altfel nu va fi folosită și nici eu nu mi-aș lăsa copilul să circule pe o pistă de biciclete care este nesigură. Pe strada Bună ziua, de exemplu, am renunțat la o bandă de circulație pentru mașini ca să facem piste pentru biciclete. Vom continua cu strada Fagului, în zona centrală deja avem un sistem integrat de piste pentru biciclete, dacă vrei să mergi de la gară pe strada Horea este legată cu zona centrală, strada Avram Iancu.

Evident că mai avem mult de muncă să conectăm zona centrală cu cartierele, dar este în proiect și în perioada următoare pe toate străzile unde facem investiții facem și piste de biciclete.

Reporter: Fiindcă suntem în pandemie, cum merge campania de vaccinare la Cluj și ce planuri are Primăria ca să stimuleze populația să se vaccineze?

Dan Tarcea: La Cluj, din fericire, suntem pe locul 1 în România în ceea ce privește rata de vaccinare. Astăzi sunt 236 de mii de persoane vaccinate (n.r. 27 aprilie) deci undeva la peste 35 la sută din populația județului este vaccinată.