ANALIZĂ Discuțiile pe Codul urbanismului, din Senat, amânate pe săptămâna viitoare: PSD vrea să dea liber la construit pe spațiile verzi proprietate privată și să pună în mâna primarilor de sector proiectele imobiliare

UPDATE Discuțiile și votul pe Codul urbanismului, programate în Comisia pentru Administrație publică de la Senat, au fost amânate pe săptămâna viitoare. Parlamentarii, primarii, dezvoltatorii imobiliari, dar și societatea civilă au depus mai multe amendamente. Cele mai controversate sunt cele depuse de grupul PSD, iar o parte din senatori doreau discuții astăzi și vot pe amendamente miercuri.

Practic, dacă se aprobă, se dă liber la construirea pe spațiile verzi private, Planurile Urbanistice Zonale, prin care se aprobă cele mai mari proiecte imobiliare și derogările de la regulamentul de construire, vor putea fi aprobate și de Primăriile de Sector, nu doar de Primăria Capitalei, iar construcțiile făcute ilegal vor putea fi introduse în legalitate chiar dacă încalcă regulamentul de urbanism. Rămâne de văzut dacă vor fi aprobate în ședința de marți.

Ce a propus Ministerul Dezvoltării

Forma Codului urbanismului propusă de Ministerul Dezvoltării unifică practic prevederile din Legea construcțiilor, Legea urbanismului, Legea spațiilor verzi. Documentul păstrează și îmbunătățește în linii mari prevederile din cele trei legi, având doar câteva prevederi controversate.

Acestea vizează obligația de a amenaja o anumită suprafață de spațiu verde atunci când se trece un teren din extravilan în intravilan sau la reconversia terenurilor industriale, relaxarea prevederilor care interzic strămutarea spațiilor verzi, dar și îngreunarea procesului de a anula o autorizație de construire obținută în baza unui plan urbanistic aprobat ilegal:

• Prin planurile urbanistice zonale de introducere în intravilan sau planurile urbanistice zonale de reconversie a zonelor industrial în zone de locuit este obligatorie amenajarea unor suprafețe de spații verzi publice.

Explicație: Acesta articol înlocuiește art. 10 alin. (3) din Legea 24/2007, care prevede că atunci când se trece un teren din extravilan în intravilan sau se face reconversie urbană să se amenajeze o suprafață generoasă de spațiu verde: „Extinderea intravilanului localităților, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a autorităților centrale și locale se pot realiza exclusiv pe baza documentațiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 m² de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice.” Acum se lasă la atitudinea inițiatorului și autorității locale cât spațiu verde să amenajeze, iar după cum se vede în dezvoltările imobiliare noi, în majoritatea cazurilor, acestea lipsesc sau sunt în procent extrem de mic.

• Este interzisă schimbarea destinației spațiilor verzi, indifferent de titularul dreptului de proprietate asupra spațiului verde, cu excepția lucrărilor de utilitate publică prevăzute de Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi în intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 18 alin. (6) și fără a reduce procentul total de suprafețe ale spațiilor verzi la nivelul unității administrativ teritoriale.

Explicație: Art. 71 din OUG 195/2005 este mai cuprinzător: „Schimbarea destinației terenurilor amenajate că spații verzi și/sau prevăzute că atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”. Astfel, potrivit noii reglementări nu este clar dacă spații verzi vor fi și cele care nu sunt trecute că atare în șldocumentațiile de urbanism și se eilimină interzicerea strămutării spațiilor verzi.

• Anularea actelor administrative cu caracter normativ nu afectează valabilitatea actelor administrative cu caracter individual emise anterior rămânerii definitive a hotărârilor de anulare, cu excepția actelor administrative cu caracter individual emise în baza actelor administrative cu caracter normative anulate, care la dată publicării hotărârii judecătorești de anulare sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare.

Explicație: Dacă instanța a anulat un PUZ aprobat ilegal, autorizația emisă în baza PUZ-ului rămâne valabilă, dacă această nu a fost atacată înainte de hotărârea instanței.

Ce vrea PSD

La forma depusă de Ministerul Dezvoltării, grupurile politice din Senat au depus mai multe amendamente, cele mai controversate fiind cele depuse de PSD. Acestea vizează în principal eliminarea interdicției de a construi pe spațiile verzi private, Planurile Urbanistice Zonale să poată fi aprobate și de Primăriile de Sector, un proiect imobiliar să meargă mai departe chiar dacă Planul Urbanistic a fost anulat în instanță, clădirile construite ilegal, care încalcă regulamentul de construire a orașului, să poată intra în legalitate.

Printre amendamentele propuse de PSD se numără:

• PUZ se aprobă prin hotărârea consiliului local sau hotărârea consiliului General al Municipiului București, adoptată prin majoritate absolută, pe baza avizului integrat eliberat de către comisia națională de avizare integrată și comisia locală de avizare integrată și pe baza avizelor instituțiilor din SNAOPSN. Competența Consiliului General al Municipiului București privește exclusiv documentațiile de urbanism care vizează: (i) imobile clasate individual ca monument potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, (ii) imobile teren şi/sau construcții, identificate prin număr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii, (iii) terenuri care depășesc limita administrativ- teritorială a unui Sector şi/sau care se realizează în extravilan.

Explicație: Până acum PUZ-urile puteau fi aprobate doar de Consiliul General/Primăria Capitalei la nivelul Bucureștiului. Acum vor putea fi aprobate și de Consiliile locale/ Primăriile de Sector.

• Este interzisă schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, inventariate în registrele locale ale spațiilor verzi și prevăzute ca spații verzi amenajate în documentațiile de urbanism, cu excepția corecției erorilor materiale din documentațiile anterioare. Documentațiile de urbanism aprobate cu nerespectarea prevederilor alin. (4) sunt anulabile, în tot sau în parte. Dacă motivul de nelegalitate afectează doar o parte din zona reglementată, documentația de urbanism va fi anulată numai în parte.

„Prevederea” ca spațiu verde a unui teren aflat în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice echivalează cu o expropriere de fapt și, implicit, cu o gravă încălcare a dreptului de proprietate privată într-un stat democratic”, explică inițiatorii amendamentului.

Explicație: Practic, prin aceste amendament, spațiile verzi aflate pe proprietate private nu mai beneficiază de protecție și pot fi construite. Reamintim că în București zeci de hectare de parc au fost puse în posesie. La fel și spații verzi dintre blocuri – practic grădinile blocurilor. Nu mai vorbim despre privatizarea bazelor sportive și a fostelor ștranduri de pe malurile lacurilor. Astfel, Bucureștiul, Capitala cu unul dintre cele mai mici procente de spațiu verde pe cap de locuitor și fruntașă în ceea ce privește poluarea ar pierde sute de hectare de spațiu verde.

• Certificatul de urbanism pentru construire/desființare pentru clădiri și amenajări este actul administrativ cu caracter individual prin care autoritatea administrației publice locale face cunoscute condițiile necesare realizării unui obiectiv de investiții, respectiv condițiile aplicabile construirii, desființării, modificării unei construcții în curs sau regularizării unei construcții, cu aplicarea prevederilor din documentațiile de urbanism aflate în vigoare la data înregistrării cererii pentru emiterea certificatului de urbanism, care vor rămâne valabile până la finalizarea investiției. Odată începută procedura autorizării lucrărilor de construcții prin solicitarea certificatului de urbanism, reglementările rezultate din documentațiile de urbanism în vigoare la data solicitării, menționate în certificatul de urbanism pentru construire/ desființare, se mențin până la finalizarea obiectivului de investiții, indiferent de măsurile și/sau evenimentele juridice intervenite ulterior cu privire la respectivele documentații de urbanism.

Explicație: Dacă un PUZ este anulat pentru că a fost aprobat ilegal și încalcă legea, practic este degeaba, deoarece dacă s-a emis certificat de urbanism se merge mai departe în ciuda anulării documentației ilegale.

• Eliminarea articolului: Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.

Explicație: Până acum puteau intra în legalitate doar clădirile făcute ilegal, dar care respectau regulamentul de urbanism al zonei. Adică Primăria putea da o autorizație de construire pentru intrarea în legalitate. Dacă acest articol se aprobă, vor putea intra în legalitate și clădirile care nu respectă regulamentul de urbanism al orașului. Adică, poți să faci un bloc de 10 etaje între case și apoi să îl introduci în legalitate prin aprobarea unui PUZ.

Senatul nu este cameră deciziopnală. Forma adoptată de Senat va merge pentru vot final la Camera Deputaților.