Vindecarea de coronavirus se face "de regulă, cu sechele". Pacienții vindecați vor trebui reevaluați la o lună, 3 luni, 6 luni și la un an după vindecare
Vindecarea de infecția cu noul coronavirus se face, de cele mai multe ori, cu sechele, iar aceste sechele trebuie reevaluate periodic, avertizează Beatrice Mahler și Florin Roșu, medici care lucrează în spitale aflate în prima linie în lupta cu virusul, într-o dezbatere HotNews LIVE. La modul ideal, pacienții vindecați ar trebui să se prezinte la medic la o lună, la 3 luni, la 6 luni și la un an după vindecare, spun cei doi medici.
O afectare de peste 30% a funcției pulmonare se va simți la fiecare pas – la mers, la urcatul scărilor
Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, cel mai mare spital de boli pulmonare din țară, spune că pacienții se împart în două categorii: cei care vin în spital cu infecția SARS-CoV2 suprapusă peste o patologie pulmonară deja existentă și cei care nu au o afectare pulmonară prealabilă bolii.
În prima situație, cea a pacienților care aveau o patologie pulmonară dinainte de a se infecta cu SARS-CoV2, „chiar și după ce testul lor la COVID devine negativ, decompensarea care se produce la nivelul aparatului respirator se compensează mult mai greu. De regulă, sunt transferați în secția de Pneumologie, unde se continuă tratamentul afecțiunii lor de bază. Nu sunt imediat lăsați acasă, pentru că nu toți reușesc să își echilibreze boala de bază.”
În cazul celei de-a doua categorii – pacienți care nu au o afectare pulmonară prealabilă – „în momentul în care fac o formă de boală moderată, cu afectare pulmonară, imagistica și vindecarea plămânului, se face lent. Nu ne așteptăm nici la pneumonie ca imaginea radiologică să se refacă în două săptămâni, de multe ori trec și 6. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o infecție virală care afectează cea mai fragilă zonă a plămânului.”
Beatrice Mahler subliniază că vindecarea „se face, de regulă, cu sechele, iar aceste sechele trebuie evaluate, dar se face o evaluare treptată, pentru că trebuie să îi dai timp plămânului să se refacă și să monitorizezi pas cu pas ce se întâmplă”.
Medicul spune că la spitalul pe care îl conduce au început să vină deja la reevaluare pacienți vindecați de infecția cu SARS-CoV2, „iar modificările și modul de vindecare creează aspecte imagistice diferite. Nu seamănă imaginea unui pacient cu a celuilalt”.
Esențial pentru calitatea vieții acestor oameni este gradul de afectare a funcției pulmonare, fiind de preferat ca acesta să fie sub 30%, subliniază Beatrice Mahler. În caz contrar, aceștia se vor resimți la cel mai mic efort: „Este foarte important ce se întâmplă la 6 luni, ce se întâmplă la un an și ce va fi important pentru calitatea vieții pacienților va fi să vedem care va fi valoarea funcției lor pulmonare, cu cât la sută va scădea funcția pulmonară. Este important să se înțeleagă că o scădere de până la 30% permite pacientului să își desfășoare activitatea bine. Este adevărat, nu va putea să facă un sport de performanță, sau mai puțin probabil. Dar peste 30% afectare deja va simți, la cel mai mic efort, că funcția lui pulmonară este afectată – la mers, la urcatul scărilor.”
De asemenea, managerul celui mai mare spital de boli pulmonare din țară are o temere legată de tuberculoză, pe fondul sechelelor pulmonare ale pacienților COVID: „Sunt curioasă dacă, în contextul în care România are o incidență crescută a tuberculozei, nu va crește riscul de a avea o explozie a cazurilor de tuberculoză.”
„Suntem la început, cel puțin legat de afectarea pulmonară e de monitorizat și de urmărit”, este concluzia lui Beatrice Mahler.
„Dacă în primă fază am considerat-o ca fiind o gripă, ea se îndreaptă mai mult către o boală a sistemului vascular, o boală de coagulare”
Și Florin Roșu, medic ATI și șeful secției de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva din Iași, spune că infecția cu SARS-CoV2 este „o boală tânără, o boală la început, cu care noi nu avem experiență, iar urmărirea pacientului post-vindecare este foarte importantă. Nu putem, în momentul de față, să facem o predicție vizavi de sechelele pe care le lasă SARS-CoV2 asupra organismului.”
„Fără doar și poate, o reevaluare a pacientului la o lună, la 3, la 6 și la un an ar putea să ne aducă o imagine complexă și completă asupra bolii”, subliniază medicul.
Florin Roșu atrage atenția că, pe lângă plămâni, coronavirusul afectează, „din nefericire, și celelalte organe. S-au observat afectări foarte importante la nivelul cordului, la nivelul inimii, la nivelul pancreasului, la nivel hepatic și la nivel renal. În consecință, este o boală complexă și o boală care într-adevăr trebuie urmărită și privită din punct de vedere științific pentru a ști cum vom putea să o abordăm pe viitor.”
El subliniază, de asemenea, că „dacă în primă fază am considerat-o ca fiind o gripă, ea se îndreaptă mai mult către o boală a sistemului vascular, o boală de coagulare, se formează micro-trombi la nivelul tuturor organelor, acesta fiind și motivul pentru care apar disfuncția respiratorie, disfuncția cardiovasculară și această decompensare a diabetului zaharat”.
Urmărirea pacientului post-terapie este foarte importantă pentru a urmări complexitatea acestei boli, mai spune medicul care tratează, în secția sa, cele mai grave forme ale bolii.
Citește și:
Despre redacția virtuală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova,report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
INTERVIURILE HotNews.ro