GRAFICE 385 de cazuri de COVID-19 cu cele 3 tulpini, depistate în 62% din județele din România. Răspândire extinsă a variantei britanice. Situația reflectă mai degrabă solicitările de testare, și nu distribuția reală

Până acum, în România au fost depistate 385 de cazuri de COVID-19 cu tulpinile britanică, braziliană și sud-africană, în 62% din județe și există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat, arată Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), într-o analiză publicată luni. INSP propune renunțarea la depistarea noilor tulpini ale SARS-CoV-2 exclusiv prin metoda secvențierii, care durează 7-10 zile, și folosirea testelor RT-PCR, utilizând kituri care să țintească toate cele 3 variante care determină îngrijorare.

Concluziile INSP, după analiza epidemiologică a 385 de cazuri de COVID-19 confirmate cu noi variante ale SARS-CoV-2:

• Varianta britanică a SARS-CoV-2 circulă deja în 62% din județele țării și există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat.
• Sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR, utilizând kituri care să țintească toate cele 3 variante care determină îngrijorare (VOC), urmând ca un set de probe să fie secvențiate.
• Este esențială comunicarea rezultatelor la DSP și INSP-CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigațiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice și a instituirii măsurilor necesare față de cazuri și contacți, având în vedere transmisibilitatea crescută a acestor variante și, conform evidențelor sosite din UK referitoare la varianta B.1.1.7, severitatea mai mare a bolii pe care o generează.

381 de cazuri de COVID cu varianta britanică, 2 cu varianta sud-africană și 2 cu varianta braziliană a virusului

În anul 2021 au fost comunicate către Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) 849 de secvențieri finalizate în săptămânile 53/2020-10/2021, respectiv până la în 14 martie, inclusiv. Dintre acestea, 385 au fost confirmate cu noile variante ale virusului (VOC) – 381 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), 2 cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) și 2 cu varianta braziliană (linia genetică P.1). Aceasta corespunde unei rate de confirmare de 45,3%. Rezultatele secvențierilor au fost comunicate de 4 laboratoare: INCDMM Cantacuzino; INBI Bals; MedLife; Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava (USV).

• Consultă aici analiza INSP

Față de analiza anterioară, din data de 22 februarie 2021, rata de confirmate a crescut cu 18%.

Distribuția celor 385 de cazuri cu noile tulpini, în județe

• Varianta britanică B.1.1.7 (381): Argeș (2), București (186), Bihor (5), Brăila (1), Botoșani (5), Caraș-Severin (4), Cluj (14), Constanța (7), Covasna (18), Dâmbovița (8), Dolj (2), Galați (5), Giurgiu (1), Gorj (2), Hunedoara (1), Iași (1), Ilfov (18), Mureș (3), Neamț (6), Prahova (2), Suceava (22), Teleorman (1), Timiș (53), Vâlcea (4), Vrancea (1), Vaslui (3), ”din străinătate” (cazuri de import) (6);
• Varianta sud-africană B.1.351 (2): Argeș (1), București (1);
• Varianta braziliană P.1 (2): București (2)

Potrivit INSP, faptul că pentru 26 dintre județe (62%), provenind din toate regiunile țării, există evidențe de existență a cazurilor confirmate cu varianta B.1.1.7 denotă o răspândire extinsă.

În plus, această distribuție reflectă mai degrabă solicitările de testare din partea județelor, și nu distribuția reală a cazurilor care este, cu mare probabilitate, mult mai extinsă, spun reprezentanții INSP.

Distribuția pe grupe de vârstă și sexe a cazurilor confirmate cu varianta britanică

• Cele mai multe cazuri confirmate cu varianta B.1.1.7 s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani. Majoritatea cazurilor (86,4%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani.
• Au fost înregistrate 3 cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menționată apartanența la focare familiale de COVID-19. Pentru al treilea caz nu a fost menționat nicio legătură epidemiologică.
• Conform INSP, se observă un număr mai mare de cazuri la bărbați de 45-54 de ani, respectiv la femei din grupele de vârstă 25-34 și 35-44 de ani. Prin aceasta nu se poate concluziona că varianta B.1.1.7 este mai frecventă la bărbații din grupa de vârstă 45-54 de ani, respectiv la femeile din grupele de vârstă 25-34 și 35-44 de ani, ci doar că acestea sunt datele valabile pentru grupul de cazuri analizat, cazuri care nu provin dintr-un screening sistematic, spun specialiștii.

Distribuția cazurilor confirmate cu varianta britanică după tipul de legătură epidemiologică

• În urma anchetelor epidemiologice realizate, direcțiile de sănătate publică județene și a muninicipiului București (DSP) nu au menționat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 238 de cazuri (62% ).
• Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost menționată pentru numai 5 cazuri (1,3%). Pentru 3 cazuri a fost menționat istoric de călătorie în alte țări.
• 112 cazuri (29%) au avut contact cu caz confirmat cu noua variantă B.1.1.7 și/sau au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate.
• Patru cazuri (1%) au fost încadrate ca infecții asociate asistenței medicale (IAAM), locul probabil al transmiterii fiind spitalul.
• De la 19 cazuri (5%) nu au putut fi obținute informații din cauza refuzului, respectiv a imposibilității contactării telefonice a persoanei.
• Proporția cea mai mare este a cazurilor la care nu a putut fi identificată nicio legătură epidemiologică, iar acest fapt denotă circulația intensă a variantei B.1.1.7 a SARS-CoV-2 în comunitate, arată INSP.

Cazuri de COVID-19 confirmate cu noile variante de virus care determină îngrijorare

Cele 2 cazuri confirmate cu varianta sud-africană (B.1351) în laboratorul MedLife sunt bărbat de 27 de ani, cetățean turc, având ca județ de infectare Argeș, testat la cerere în vederea plecării în Turcia, fără istoric de călătorie, fără contact cu caz confirmat, a cărui sursă nu poate fi precizată. Al doilea pacient este o femeie în vârstă de 42 de ani, provenind dintr-un focar familial cu 3 cazuri, din care doar ea a fost confirmată cu B.1.351. Cazul index ar putea fi soțul care a călătorit doar în țară, cu avionul, pe ruta București – Cluj. Investigația este în curs.

Cele 2 cazuri confirmate cu varianta braziliană (P.1) în laboratorul INBI Balș sunt un bărbat în vârstă de 57 de ani, provenind dintr-un focar de colectivitate cu 3 cazuri, din care doar el a fost confirmat cu B.1.1.7. Este probabil să fie existat o sursă unică pentru toți cei 3 colegi, neidentificată. Al doilea caz este tot un bărbat, în vărstă de 38 de ani, fără nicio legătură epidemiologică identificată.

Decese la pacienți confirmați cu noile tulpini ale virusului

• Până acum au fost înregistrate 10 decese la cazuri confirmate cu noile tulpini, toate cu B.1.1.7, provenind din București (2), Covasna (1), Dâmbovița (1), Hunedoara (1), Suceava (3), Vâlcea (1), Vaslui (1).
• Distribuția deceselor după luna calendaristică în care a avut loc decesul a fost următoarea: ianuarie (1), februarie (5), martie (4).
• Patru decese au fost înregistrate la femei, iar 6 la bărbați. Mediana vârstei a fost de 76 de ani, media de 77, minima de 63, iar maxima de 91 de ani.
• Opt dintre cazurile decedate (80%) avuseseră condiții medicale pre-existente, iar pentru alte 2 cazuri acestea nu au fost raportate, însă vârsta (71, respectiv 91 de ani) reprezintă prin ea însăși un factor de risc pentru severitatea bolii.
• Niciunul dintre pacienții decedați nu fuseseră vaccinați anti-COVID-19.

Câți dintre pacienții infectați cu noile tulpini erau vaccinați împotriva COVID

• 16 din cele 385 de persoane confirmate cu noile tulpini, adică 4%, fuseseră vaccinate cu una sau două doze de vaccin Comirnaty (Pfizer BioNTech): 7 cu o doză și 9 cu 2 doze.
• La 7 dintre cele 9 cazuri vaccinate cu 2 doze, intervalul între data vaccinării cu doza a doua și data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a cazului a avut o mediană de 23 de zile, o medie de 24, minima de 11, iar maxima de 35 de zile. Așadar, a existat un interval mai mare de 10 zile necesar pentru dobândirea unei imunități post-vaccinale suficiente. Posibile explicații sunt apartenența la grupa așa-numiților ”non-responders” – persoane care nu răspund la vaccinuri, în general; proporția de 5% de lipsă de eficacitate a vaccinului; eficacitatea mai mică a vaccinului față de varianta B 1.1.7.
• Specialiștii spun că în acest moment este prematur să susțină ultima variantă menționată, fiind necesare evidențe științifice solide în acest sens.
• La 2 cazuri data recoltării probei care a dus la confirmarea cu COVID-19 a precedat data administrării celei de a doua doze de vaccin.