Rachete antiaeriene portabile pentru soldații români – România ar putea să se alăture unui proiect lansat de Franța pentru a obține rachete Mistral mai repede, spune MBDA

România duce o lipsă cruntă de sisteme portabile antiaeriene, acele sisteme denumite MANPADS (MAN Portable Air Defense System) cu care soldații de pe câmpul de luptă să contracareze amenințările aeriene – de la elicoptere și avioane, la drone inamice. O licitație pentru astfel de sisteme a fost lansată încă de anul trecut, dar nimic nu s-a concretizat încă. Producătorul de rachete european MBDA, care a intrat la licitație cu o ofertă, atrage însă atenția că la nivel european Franța lui Macron a lansat un nou program-cadru pentru o achiziție centralizată de rachete Mistral, iar dacă România s-ar alătura inițiativei ar putea derula o astfel de achiziție mult mai repede.

Info de context:

• România este aproape complet descoperită pe partea de apărare mobilă și pe rază foarte scurtă împotriva amenințărilor aeriene. Mai exact soldații români nu au în dotare acele lansatoare portabile cu care pot doborî în teren, pe câmpul de luptă, amenințări aeriene precum avioane, elicoptere sau drone inamice.
• Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, luptele de acolo au arătat cât de importante sunt astfel de sisteme, ucrainenii folosind cu succes, printre altele, lansatoare de tip Stinger, Igla sau Piorun pentru a doborî elicoptere, avioane sau drone și să țină la respect măreața aviație rusă. Eficacitatea acestor sisteme pentru un conflict în ziua de azi a făcut pe multe țări europene să realizeze că duc lipsă de astfel de capabilități sau că dotările lor nu sunt chiar la zi în acest domeniu.
• România a lansat în vara lui 2022 o licitație publică de aproape 680 de milioane de euro să achiziționeze peste 230 de sisteme portabile de rachete antiaeriene (MANPADS). La această licitație s-a înscris și producătorul european de rachete MBDA; unul din cei mai mari jucători la nivel mondial, cu o sistemul lor bazat pe racheta Mistral 3.
• În paralel, România a intrat, alături de alte 18 țări NATO în prezent, într-o inițiativă a Germaniei – European Sky Shield Initiative (ESSI) – ce presupune realizarea unui „scut” antiaerian european bazat pe trei tipuri de sisteme – IRIS-T (Germania) pe rază medie, Patriot (SUA) pe rază mediu-lungă și Arrow 3 (Israel) pe rază foarte lungă. Din lista țărilor care NU au intrat în inițiativă se numără Franța, Italia, Spania și Polonia.
• În luna iunie, președintele Macron a criticat proiectul condus de Germania și a pledat pentru achiziția de echipamente europene. Totodată, la salonul aerian de la Paris, Franța a prezentat un nou program cadru cu alte patru state europene – Estonia, Ungaria, Belgia și Cipru de a achiziționa sisteme antiaeriene Mistral de rază foarte scurtă. Practic, Franța se va ocupa de achiziționarea sistemelor Mistral și pentru aceste state, iar înțelegerile vor fi de tipul Guvern la Guvern (G2G).
• Într-un interviu pentru HotNews.ro, vicepreședintele MBDA pentru Europa, Arnaud Rousset, spune că programul-cadru condus de Franța ar putea fi o oportunitate pentru România să sară peste procesele birocratice și să achiziționeze mai rapid sisteme antiaeriene Mistral 3.
• Tot el arată că participarea României la programul condus de Franța pentru rachete Mistral nu e incompatibilă cu integrarea României în programul ESSI condus de Germania. Dintre țările care cumpără Mistral 3 – Ungaria, Belgia și Estonia sunt și ele parte a ESSI încă de la început.

România vrea să cumpere MANPADS – Sisteme portabile de rachete antiaeriene / MBDA intră în cursă cu Mistral 3

Constructorul european de rachete MBDA, unul dintre cei mai mari jucători la nivel mondial, e prezent în România de mulți ani, participând la mai multe competiții și discuții privind diferite contracte de achiziții militare.

Arnaud Rousset, vicepreședinte pe Europa, spune într-un interviu pentru HotNews că MBDA e în continuare interesată să participe la orice program de înzestrare pentru Armată, fie direct sau indirect la orice licitație sau achiziție și explică faptul că în prezent compania e implicată în licitația inițiată de Romtehnica pentru sisteme antiaeriene portabile.

• Detalii: România cumpără sisteme portabile de rachete antiaeriene. Licitație de circa 680 de milioane de euro pentru sute de MANPADS

MBDA a intrat în cursa inițiată de MApN cu sistemul său bazat pe rachete Mistral 3 – un sistem mobil, cu o stație de lansare pentru soldat și rachetă Mistral 3 cu cap infraroșu, cu o rază de acțiune de peste 7 kilometri și o altitudine de 6 km.

„Avem un produs care se potrivește cu cerințele tuturor forțelor din Europa. Mistral e o familie de rachete, una care a început încă din anii ’90 și care timp de 30 de ani a fost dezvoltată și a ajuns acum într-o variantă de ultimă generație”, spune Rousset.

„Mistral e unul dintre marile succese MBDA în materie de apărare aeriană. Avem peste 40 de clienți la nivel mondial, din care opt sunt state NATO și alte sunt state din Europa. E un sistem folosit de marină, de forțele aeriene și de către forțele terestre, este complet versatil. Vedem azi că apărarea aeriană este primordială, iar noi avem o soluție testată în luptă de forțe din Europa”, spune vicepreședintele MBDA.

Întrebat cât de portabil este totuși sistemul Mistral, în condițiile în care nu e doar un lansator pe care un soldat să-l declanșeze de pe umăr, ci presupune o stație de lansare cu stativ și post pentru soldat-lansator, la pachet cu sistemul de ochire și racheta, oficialul MBDA subliniază că sistemul este „complet portabil” și că eficiența acestui sistem vine și din faptul că racheta este mai grea pentru că e dotată cu mai multă tehnologie.

„Mistral este portabil. Da, nu e lansată de pe umăr, dar e un sistem portabil și aici depinde de ce vrei, mai exact. E o decizie simplă: ori te orientezi către o rachetă care este incredibil de eficientă – dovedită în mii de lansări – alegi o tehnologie relevantă, mărimea focosului, capului de urmărire, declanșatorul – ca să poți lansa o singură dată și să obții o țintă doborâtă din prima, ori te axezi pe ceva care să lansezi de pe umăr dar pentru care trebuie să renunți la greutate, trebuie să renunți la tehnologie relevantă, ceea ce înseamnă o eficacitate redusă”, spune Rousset.

România, achiziția de sisteme VSHORAD și participarea în European Sky Shield condus de Germania

Potrivit oficialului francez al MBDA, decizia României de a achiziționa sisteme MANPADS pentru apărare VSHORAD (Very Short Range Air-Defense) este una „pragmatică” și spune că un astfel de sistem nu se bate cap în cap, ci e perfect compatibil cu scutul european anti-aerian Sky Shiedl condus de Germania și la care România a aderat de la început.

„ESSI e o inițiativă pe care o avem în Europa, una între altele”, spune Rousset care face trimitere la recent anunțatul program condus de Franța prin care vor fi achiziționate sisteme Mistral 3 pentru mai multe state, printre care Cipru, Belgia, Ungaria și Estonia . Dintre aceste țări, ultimele trei sunt deja implicate și în ESSI.

„Nu există o relație specială între cele două abordări, nu sunt exclusive. E decizia fiecărui stat suveran. Vedem state care sunt parte a ESSI și care își continuă și propriile achiziții. Eu văd o mare flexibilitate în aceste inițiative”, spune Rousset.

Programul-cadru anunțat de președintele francez Emmanuel Macron în iunie, la salonul de la Le Bourget, presupune că Franța, prin contracte G2G, va gestiona comenzile și va achiziționa rachete Mistral pentru țările semnatare.

De gestiunea și fluxul birocratic al comenzilor se va ocupa Direcția Generală de Armament (DGA) al ministerului francez al apărării, unu lucru care ar presupune o eficientizare a procesului birocratic și care vine cu riscuri minime de blocaj sau tergiversări pe parcurs., spune oficialul MBDA.

Sistem de rachete Mistral 3 / Foto: MBDA

„Dacă România s-ar alătura acestui cadru, ar putea avea un termen de livrare mai bun pentru rachetele Mistral 3”

„La acest cadru propus de Franța pentru Mistral vor adera și alte state curând. Mesajul e că e startul unui cadru nou care poate răspunde intereselor tuturor părților. E un mod prin care și industria să aibă o planificare pe termen lung, dar și pentru țările care intră într-un acord G2G cu Franța și care se pot bucura de un proces rapid și de economia de scară când se dau aceste comenzi pentru Mistral”, spune Rousset în interviul acordat HotNews.ro.

Oficialul MBDA spune că acest cadru propus de Franța este în acord și cu proiectul european privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA), ce va fi aprobat oficial în toamnă.

„Ca un exemplu: să spunem că dacă România s-ar alătura acestu program-cadru, ar beneficia și de susținerea UE să cumpere Mistral și ar putea beneficia de un termen de livrare mai bun”, spune Rousset.

„Toate beneficiile acestui cadru lansat de Franța, în linie cu cadrul european, era ceva ce nu exista acum un an când România a lansat o licitație pentru astfel de sisteme. Acum că există acest cadru, de ce să nu ții cont de el, să urmărești interesele României în primul rând”, mai spune oficialul MBDA.

Rousset spune pune că până la urmă rolul programului cadru lansat de Franța e să asigure că forțele armate pot primi „cea mai bună soluție, în cel mai scurt timp”.

„Sigur, vorbim de timpi de livrare [mai buni], dar vorbim și de tot procesul din spatele acestei achiziții – trebuie să ne mișcăm foarte repede pe [achiziția de] Mistral”, explică Rousset.

Reprezentantul MBDA mai atrage atenția asupra unui aspect pe care compania sa îl urmărește în contractele de armament.

„Soluții pentru clienții noștri care să dezvolte autonomia și suveranitatea, credem că asta e un criteriu cheie. Vedem că atunci când vine vorba de un conflict, dacă iei [echipamente] din alte surse uneori nu ești sigur de ce poți face cu ele. Noi împingem idea de autonomie și suveranitate. E bine să ai pe cineva aproape de țara ta, dar e și mai bine e dacă ești autonom pentru mult timp”, spune Rousset.

Prin asta acesta face referire la faptul că unele achiziții de echipamente americane sau israeliene vin cu condiții privind mentenanța sau la restricții privind transferul lor ulterior, așa cum s-a întâmplat și în cazul Ucrainei unde transferul unor echipamente avea nevoie de acceptul statelor care le vând, pe când pentru echipamentele franceze nu a fost cazul de astfel de restricții.