„Armele” ascunse ale celei mai noi nave de război a României: Cele trei sisteme cheie cu care vin navele vânătoare de mine din clasa Sandown

Cea mai nouă navă a Forțelor Navale Române, vânătorul de mine M270 Sublocotenent Ion Ghiculescu – prima din cele două nave din clasa Sandown cumpărate din Marea Britanie, ajunge marți la Constanța în port. Deși e o navă second-hand, ea vine dotată cu tehnologie de ultimă generație și va deveni una din cele mai avansate, dar și cele mai noi din arsenalul marinei militare române.

• În contextul amenințărilor minelor marine în Marea Neagră, România a cumpărat din Marea Britanie pentru circa 150 de milioane de euro două nave vânătoare de mine modernizate din clasa Sandown. Cele două nave britanice au fost lansate la apă în anii 1999 și 2000 (M110 Ramsey și M111 Blyth), dar vin modernizate și cu tehnologie de ultimă generație pentru a conta în lupta împotriva minelor marine.
• Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, fost HMS Blyth în Marina Regală Britanică, este primul dintre cele două vânătoare de mine care ajunge în România. Vânătorul de mine acostează marți în portul militar Constanța, după un marș de 4.500 de mile marine început în 15 noiembrie în Marea Britanie, după operațiuni logistice în șantierul naval Babcock.
• Nava este interoperabilă cu structurile NATO, are un deplasament de 600 de tone, un echipaj de circa 40 de militari, lungimea de 52,5 metri, lățimea de 10,9 metri, pescajul de 2,3 metri și este dotat cu capabilități de luptă contra minelor marine (MCM). Navale au sisteme radar, sonar și armament de calibru mic (un tun de 30mm și mitraliere), iar scopul lor principal este de cercetare, detecție, clasificare, urmărire și distrugere/neutralizare a minelor marine. Navale sunt realizate din materiale nemetalice, preponderent fibră de sticlă pentru a evita pe cât mai mult să atragă minele marine tradiționale.
• La bord, nava se bazează pe trei sisteme cheie cu care depistează, cataloghează și neutralizează minele: sonarul Thales 2093 de mare definiție, în bandă largă și care operează la adâncimi variabile – considerat a fi „de ultimă generație”; sistemul de management al luptei M-Cube, gândit special pentru operarea navelor tip vânător de mine și capabil de operarea sistemelor autonome; sistemul de drone subacvatice telecomandate SeaFox care permit identificarea și neutralizarea de la distanță a minelor de suprafață și de adâncime. Despre aceste sisteme, detalii mai jos.

Războiul Ruso-Ucrainean a dus la creșterea amenințărilor minelor marine în Marea Neagră / România mută strategic

Lupta anti mină este un domeniu de o intensitate și de o periculozitate extremă, iar până de curând despre lupta anti mină nu se vorbea aproape deloc. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a transformat Marea Neagră într-un loc extrem de periculos, iar amenințările cu mine marine în Marea Neagră a crescut considerabil.

De la declanșarea războiului au fost depistate peste 150 de mine marine în derivă în Marea Neagră care puteau pune în pericol traficul maritim. Dintre acestea, șase astfel de mine au fost identificate în zona litorală a României și au fost neutralizate de către forțele navale.

Totuși, România nu dispunea până acum de mijloace moderne și adaptate la misiunile anti mină. Intervențiile marinarilor militari români împotriva minelor aflate în derivă au venit după ce ele deja fuseseră reperate și neutralizarea lor s-a făcut „manual”, prin mijlocul scafandrilor EOD. Într-una dintre intervenții una din navele românești chiar a și fost avariată după ce, pe fondul unei mări agitate, s-a apropiat prea mult de mină.

Tocmai pentru că Forțele Navale nu aveau o capabilitate adecvată pentru a răspunde acestor amenințări, România a mutat rapid și a cumpărat cele două nave vânătoare de mine din clasa Sandown de la Marea Britanie.

• România, Turcia şi Bulgaria se unesc într-un grup naval pentru îndepărtarea minelor din Marea Neagră

Vănător de mine HMS Shoreham din clasa Sandown / Foto: Neil Watkin / Alamy / Alamy / Profimedia

„În momentul de față se dovedește că o mină de o valoare relativ mică poate să provoace distrugeri foarte mari, poate să întrerupă circulația navelor și în contextul ăsta era o nevoie absolut esențială ca România să-și mărească capacitatea de luptă anti mină”, explică pentru HotNews.ro Cristian Sfichi, directorul general Thales în România, companie ale cărei tehnologii se regăsește pe noile nave vânătoare de mine ce intră în dotarea Forțelor Navale Române.

„Vânătoarele de mine înainte erau văzute ca un cost – „Ce avem noi nevoie de vânător de mine? Unde ai văzut tu mine în afară de al Doilea Război Mondial?” – Ei, realitatea ne-a demonstrat că este nevoie, că avem nevoie de astfel de capabilități”, spune Sfichi.

Navele din clasa Sandown, construite din materiale speciale

Potrivit reprezentantului Thales cele mai performante sisteme sunt cele care au o amprentă și o semnătură electromagnetică foarte redusă.

„Din punctul ăsta de vedere navele din clasa Sandown – având chila fabricată din fibră de sticlă – sunt unele dintre cele mai performante nave anti mină. Nu atrag minele, le poți trimite într-un câmp sau o zonă cu mine în derivă și ele reușesc prin construcție să evite pericolul și să le identifice, să le clasifice și să le distrugă”, mai spune Sfichi.

În general lupta anti mină se desfășoară pe mai multe paliere, de la „urechile” navei – sonarul – cu care ascultă să găsească amenințările submarine, la sistemul de management al luptei, care agregă și coordonează toate informațiile și efectorii.

Sonarul modern – „de ultimă generație” – cu care vin noile vânătoare de mine ale României

„Din punct de vedere al verificării cu ultrasunete a fundului marin și a cercetării anti-mină, sonarul este doar o parte din întreg complexul unui vânător de mine. O altă parte foarte importantă este și sistemul de management al luptei care este total diferit față de celelalte CMS-uri ale navelor clasice – corvete, fregate. Din acest punct de vedere Thales este lider și în ceea ce privește tehnologia sonar, și în ceea ce privește tehnologia de management al luptei anti mină”, spune Sfichi.

„Tehnologiile montate pe navă sunt tehnologii de ultimă generație, tehnologii utilizate de majoritatea țărilor NATO, de la Forțele Navale Regale Britanice, Forțele Navale Franceze, Turcia, Japonia, Thailanda și altele. Sunt peste 300 de astfel de sisteme în uz. Varianta de sonar și de tehnologie instalată pe această navă este ultima variantă, de ultimă generație, pregătind Forțele Navale Române și specialiștii săi în lupta anti mină pentru tranziția către o tehnologie unmanned”, mai spune reprezentantul Thales.

Pe M270 Sublocotenent Ion Ghiculescu (fosta M111 HMS Blyth) este instalat un sonar Thales 2093 în bandă largă, un sonar cu adâncime variabilă. Sonarul a fost instalat pe nava britanică nu cu mult timp înainte ca aceasta să fie vândută României – anterior navele Sandown aveau original variantul 2093 în bandă îngustă, o variantă mai veche.

Pentru următoarea navă – M110 HMS Ramsey – același sonar modern va fi montat înainte ca nava să pornească spre România în primăvară.

• Thales 2093 este un sistem sonar de adâncime variabilă și este proiectat pentru detectarea și clasificarea minelor, atât cele aflate la suprafață, cât și cele de adâncime sau ancorate pe fundul mării.
• Sonarul este prins și tractat printr-un cablu ranforsat și poate fi coborât până la adâncimi de 300 de metri, în toate condițiile de vreme și de mișcare a navei.
• În varianta sa cea mai recentă, sonarul 2093 utilizează tehnologia de comprimare a impulsurilor în bandă largă, ceea ce îi îmbunătățește performanța în detectarea minelor cu semnătură redusă.

Foto: Sonarul Thales 2093 / Sursă: Thales

„Tehnologia wideband a sonarului 2093 este de ultimă generație, acest sonar utilizează o tehnologie de comprimare a pulsului și de comprimare a informațiilor pe care le analizează permițând o evaluare, o analiză, o cercetare a spațiului submarin mai îndepărtată, permițând și identificarea unor ținte cu o semnătură acustică foarte mică”, explică Cristian Sfichi.

„Este un variable depth sonar, un sonar cu o tehnologie care îi permită să evolueze la diferite adâncimi în procesul de baleiere ultrasonică. De ce este nevoie? Acest lucru este absolut esențial în cazurile foarte specifice de mări sau ape care au caracteristici fizico-chimice ieșite din comun, iar din punctul ăsta de vedere Marea Neagră este o mare foarte complexă și foarte complicată, nu toate tehnologiile sonar funcționează la fel. Marea Neagră își schimbă specificațiile fizico-chimice de la anotimp la anotimp, de la temperatură, la adâncime, salinitate – toate afectează propagarea sunetului. Tehnologia variable depth sonar permite să jonglezi cu toți acești parametri astfel încât un operator de sonar să poată să folosească, să găsească acea adâncime ideală pentru a cerceta un anumit tip de amenințare subacvatică”, mai explică reprezentantul Thales.

Sistemul M-Cube sau „creierul” navei

Dar nu e de-ajuns să „auzi” și să localizezi amenințările submarine, ci ai nevoie de un sistem prin care să coordonezi toate informațiile cu capabilitățile navei. În acest sens, pe M270 Sublocotenent Ion Ghiculescu Thales a fost instalat sistemul de management, de comandă și control M-Cube.

„M-Cube este sistemul de management al misiunii, a plecat de la ideea că lupta anti mină este o luptă cu particularități aparte. Fac ca nava să trebuiască să opereze în zone unde sunt amenințări submarine, în mijlocul mării unde nu poți să ai repere și ai nevoie de un sistem care să coordoneze totul: să poți să baleiezi un coridor prin care să-ți treacă navele.

M-Cube a fost proiectat inițial ca aplicabilitate pentru navele cu echipaj uman, iar ulterior a evoluat către soluții hibride în care aveai și echipaj uman, și sisteme telecomandate. Acum M-Cube a evoluat într-o soluție care este la frontiera viitorului luptei anti mină, și anume un sistem în totalitate autonom cu un grad de inteligență artificială care să permită M-Cube să controleze tot lanțul de la analiză, evaluare, detecție, clasificare și distrugere”, explică Cristian Sfichi, de la Thales.

Foto: Cristian Sfichi, Thales România / Sursă: HotNews.ro

Potrivit acestuia, în cadrul companiei care este prezentă și în România există și o echipă de de 100 de ingineri care dezvoltă soluții în domeniu naval.

„Acum având Forțele Navale Române partenerii noștri vom lua legătura cu ei să vedem ce putem dezvolta specific pentru cerințele lor și pentru particularitățile Mării Negre”, spune Sfichi.

Sistemul de drone subacvatice SeaFox

Cea de-a treia armă-cheie a vânătorului de mine este sistemul prin care intervine, neutralizează sau distruge minele marine odată depistate și clasificate – sistemul de drone subacvatice anti mine SeaFox.

Practic, vânătorul de mine M270 Sublocotenent Ion Ghiculescu are la bord un sistem de drone subacvatice telecomandate care sunt trimise în apă să detecteze și să neutralizeze sau să distrugă atât minele marine aflate în derivă, cât și cele legate și aflate pe fundul mării.

Foto: Dronă SeaFox / Sursă: Atlas Elektronik

Dronele SeaFox măsoară circa 1,2 metri în lungime, au o rază de circa 1 kilometru, sunt ghidate printr-un cablu din fibră optică și pot opera la adâncimi care variază între 0 și 300 de metri. Dronele pot fi telecomandate sau pot evolua autonom, bazându-se pe propriul sonar. Dronele transmit imagini video înapoi la navă, au o lumină de cercetare și propriul focos prin care pot detona minele țintă.

Pentru sistemul SeaFox ambarcat la bordul celor două vânătoare cumpărate de România, țara noastră a plătit circa 24 de milioane către Atlas Electronik UK.

Forțele Navale spun că sistemul SeaFox este unul de „neutralizare a minelor de la distanță, prin utilizarea de drone subacvatice telecomandate, care sunt capabile să se deplaseze în diferite locații submerse, prin intermediul unui sonar de orientare integrat. Acest sistem SeaFox poate fi utilizat pentru neutralizarea minelor marine sau pentru misiuni de inspecție, de identificare și de instruire”.

Mai exact, prin aceste sisteme, Forțele Navele nu vor mai avea nevoie neapărat să intervină la neutralizarea minelor cu scafandrii EOD care să-și riște viața apropiindu-se de minele în derivă, dar vor putea chiar să și intervină în cazul minelor legate de fundul mării și pe care acum le vor putea descoperi cu sonarul 2093 de înaltă definiție.