UPDATE Câți elevi urmează opționalul de Educație pentru sănătate, în care este integrată și educația sexuală și ce învață în fiecare an, de la clasele primare la liceu / Plus: Educația sexuală, parte a programei la biologie din clasa a VII-a
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a menționat joi seară faptul că educația sexuală se studiază în prezent în școală în cadrul unui curs opțional de educație sanitară, însă a admis că „este făcută de 3, 4, 5, 6 la sută dintre elevi” şi că nu este „absolut sigur că se face în toate şcolile aşa cum ar trebui”. Potrivit ministerului Educației, opționalul de „Educație pentru sănătate”, unde se studiază despre reproducere și familie, este urmat, pe hârtie, de 148.500 de elevi – aproximativ 7%* din numărul total.
UPDATE Cititorii HotNews.ro au semnalat faptul că educația sexuală face parte și din materia de biologie de clasa a VII-a. Programa completă, aici.
Ce se învață la clasa a VII potrivit programei (singura din clasele de gimnaziu la care se studiază educația sexuală):
- „Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor sistemului reproducător la om, infecții cu transmitere sexuală”.
*ERATĂ Este vorba de un procent de 7% dintre elevi, nu 4%, cum era menționat inițial în articol. În calculul inițial erau incluși și preșcolarii la numărul total.
Datele transmise de ministerul Educației la solicitarea HotNews.ro arată astfel:
Opționalul Educație pentru sănătate, introdus în 2004, este urmat în 2240 de școli din România:
- 1294 din mediul rural
- 946 din mediul urban
de către 148.562 de elevi (nu avem informații legate de anii de studiu):
- 64.308 din mediul rural
- 84.254 din mediul urban
Potrivit programei școlare aferente acestui curs opțional care se poate face din clasa I până în clasa a XII-a, una dintre componente este una cu elemente de educație sexuală, mai exact „Sănătatea reproducerii și a familiei”.
Redăm mai jos listele orientative de conținuturi la toate clasele pentru această componentă, așa cum apar ele enumerate în curriculum:
Ce prevede programa Educație pentru sănătate la capitolul Sănătatea reproducerii și familiei
Clasele I-II
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
7.1. Eu şi familia mea. Roluri in familie
7.2. Diferenţele între fată / băiat (relaţii sociale)
Clasele III-IV
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
7.1. Percepţii reciproce ale băieţilor şi fetelor
7.2. Modificări corporale la pubertate
7.3. Cum am apărut eu pe lume?
Clasele V-VI
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
7.1. Sentimentului de iubire faţă de cei apropiaţi şi a ataşamentului faţă de familie
7.2. Prietenia şi iubirea: factorii care influenţează deciziile de implicare/neimplicare în relaţii interpersonale
Clasele VII-VIII
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
5.1. Ceasul organismului feminin, ceasul organismului masculin
5.2. Comportament sexual responsabil: atitudini faţă de debutul vieţii sexuale
5.3. Mituri legate de sexualizare/comportament sexual (reacţii comportamentale faţă manifestările
anatomo-fiziologice ale pubertăţii)
5.4. Infecţii cu transmitere sexuală – comportamente cu risc în transmiterea HIV/SIDA
5.5. Planuri de viaţă: familie, relaţii sociale, impactul vieţii sexuale asupra viitorului
5.6. Concepţia şi sarcina-riscurile sarcinii în pubertate şi adolescenţă pentru mamă şi copil
5.7. Sarcina nedorită şi avortul – servicii sociale: planificare familială, consiliere
5.8. Violenţă în sexualitate, abuzul sexual
Clasele IX-X
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
6.1. Comportament sexual-valori, toleranţă, normalitate şi devianţă
6.2. Planificarea familială. Concepţie, contracepţie
6.3. Comunicare şi responsabilitate în relaţia de cuplu.
6.4. Parentalitate-avort, abandon, pruncucidere.
6.5. Consilierea pre şi post-testare HIV/SIDA
Clasele XI-XII
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ŞI A FAMILIEI
6.1. Disfuncţii sexuale la femeie şi bărbat
6.2. Diagnoza prenatală
6.3. Identitate şi orientare sexuală
6.4. Legislaţia privitoare la sexualitate
6.5. Pornografia şi prostituţia
Cîmpeanu: E nevoie de educaţie sexuală
Întrebat, joi seară, la B1 Tv, cum ar trebui tranşată problema privind educaţia sexuală, ministrul Educației a replicat: „Se poate tranşa cu înţelepciune şi cunoscând mai cu seamă realităţile”.
El a menţionat că o învăţătoare din Sibiu i-a relatat că mai toţi elevii pe care îi are dorm în aceeaşi cameră cu părinţii şi fraţii mai mari „şi acolo se întâmplă toate lucrurile”.
„Acolo avem într-adevăr acele mame extrem de tinere, acolo avem o lipsă de educaţie sexuală atât la nivelul elevilor, dar şi la nivelul părinţilor, pentru că, am spus, strategia aceea de educaţie parentală lansată în anul 2018 era binevenită, nu ştiu de ce am oprit-o. Deci e nevoie de educaţie sexuală”.
El a afirmat că programa pentru „educaţie sanitară” o cunoaşte şi „ea are toate acele lucruri necesare”.
„A fost surprinzător chiar şi pentru mine, atunci când am analizat programa şi am ajuns la clasa a XI-a, am zis: uau, deci acolo este chiar totul. Doar că este o disciplină opţională, care se numeşte altfel, care este făcută de 3, 4, 5, 6 la sută dintre elevi, optează pentru acea disciplină, şi care nu sunt absolut sigur că se face în toate şcolile aşa cum ar trebui să se facă”, a adăugat ministrul.
Referitor la faptul că părinţii trebuie să-şi dea acordul pentru ca elevii să studieze această disciplină, Cîmpeanu a arătat: „De asta e nevoie şi de educaţie parentală”.
Eliminarea educației sexuale din școli și înlocuirea cu „educație sanitară” – istoric și context
Problema educației sexuale în școli a reveni în atența publică după ce, săptămâna trecută, comisia de muncă din Senatul României a respins solicitarea președintelui României privind reexaminarea legii care a înlocuit sintagma „educația sexuală” cu „educația sanitară” din Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului și a condiționat-o de acordul scris al părinților.
Senatorii PNL, PSD și UDMR au votat împotriva modificărilor cerute de președintele Iohannis și în favoarea proiectului așa cum a mers el la promulgare anul trecut. Cei de la USR au venit cu amendamente, ei fiind singuri susținători a ceea ce dorea și șeful statului, însă toate aceste amendamente au picat la vot.
Senatorul USR-PLUS Ștefan Pălărie a declarat pentru HotNews.ro că cei de la PNL au motivat cu „rețineri personale” și presiuni din partea alegătorilor din teritoriu să nu voteze în sensul solicitării președintelui Iohannis.
„Noi ne-am străduit să găsim o formulă de convergență cu colegii de la PNL și UDMR pentru a debloca legea și au avut loc mai multe runde de conversații în avans. Cu 24 de ore eram în regulă, apoi ni s-a spus că ei nu vor putea sa cadă de acord pe orice altceva în afară de forma actuală. Cei de la PNL au spus că au rețineri personale și au presiuni din partea circumscripțiilor lor, iar înțelegerea a căzut și legea a rămas în forma în care a fost formulată”, a declarat Pălărie, președinte al Comisiei de Muncă din Senat.
- Citește pe larg despre amendamentele USR și cum s-a votat în comisie aici: Legea educație sexuală vs. educație sanitară. Senator PSD: ”Am reușit să respingem cererea lui Iohannis. Omul ăsta chiar vrea ca în școli copiilor să li se predea de fragezi practica masturbării” / Vot pentru, doar de la USR
Solicitarea șefului statului de a se reveni la sintagma „educație sexuală” a fost făcută în noiembrie 2020, însă cererea de reexaminare a intrat în dezbaterea parlamentului abia săptămâna trecută.
Legea a fost dezbătută și în plenul Senatului, însă un vot asupra ei se va da marți, 22 iunie. Apoi, ea merge în Camera Deputaților, for decizional.
În 3 iunie 2020, deputații au adoptat proiectul prin care este eliminată sintagma „educație sexuală” din lege, înlocuind-o cu „educație sanitară”. Derularea acestor programe urma să se facă doar cu acordul scris al părinților, potrivit legii votate de parlamentari. Klaus Iohannis a atacat actul normativ la CCR, spunând că, prin modul în care a fost adoptat, precum și prin conținutul normativ, încalcă Constituția.
CCR a decis că legea este constituțională, însă în 4 noiembrie 2020 președintele a trimis-o în parlament pentru reexaminare.
Legea care modifică Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în forma în care a fost trimisă la promulgare, prevedea astfel:
„Art. 46, alineatul i)
- Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”.
Ce solicitase președintele Iohannis în cererea de reexaminare
În cererea de reexaminare, președintele Iohannis preciza că înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității obținerii acordului scris al părinților a generat numeroase critici, atât din partea experților din domeniul educației, cât și a organizațiilor neguvernamentale, îndeosebi a celor reprezentative ale tinerilor și elevilor.
„Prin introducerea sintagmei „educație pentru viață, inclusiv educație sanitară”, textul de lege se îndepărtează de principiul „promovării educației pentru sănătate” prevăzut în art. 3 lit. r) din Legea nr. 1/2011. Practic, reglementate în acest mod, programele de educație pentru sănătate sunt evidențiate doar prin educația sanitară, componenta de educație pentru sănătate sexuală fiind, astfel, eliminată sau simplificată la transmiterea în mod exclusiv de informații cu privire la igiena personală. Ideea de educație sanitară este una desuetă, ce nu mai corespunde conceptului actual privind sănătatea publică. Educația sanitară, fiind un termen utilizat înainte de anul 1990, cuprindea doar activități de asigurare a igienei”, se arată în cererea președintelui.
Șeful statului adăuga că importanța educației pentru sănătate, mai ales a educației sexuale rezultă îndeosebi din necesitatea asigurării unui climat sănătos, în deplină siguranță pentru realizarea relațiilor dintre indivizi, care să garanteze integritatea fizică și psihică a acestora.
De asemenea, Iohannis susținea că obligativitatea existenței acordului din partea părinților are ca efect restrângerea accesului copiilor la o educație adecvată, cu atât mai mult cu cât această limitare nu se aplică și în cazul altor tipuri de programe.
„Această măsură legislativă este de natură să creeze un obstacol în realizarea interesului superior al copilului, astfel cum acesta este prevăzut de convențiile internaționale la care România este parte și care trebuie să primeze dreptului părintelui de a decide pentru copilul său”, preciza președintele.
Amendamentele respinse ale USR
Potrivit unui comunicat de presă transmis după ședința comisie de muncă, amendamentele USR PLUS vizau:
– eliminarea articolului de lege care schimbă sintagma „educație sexuală” în „educație sanitară” și care condiționează participarea la aceste ore de acordul părinților
– introducerea orelor de educație sexuală din clasa a V-a
– predarea orelor de către cadre medicale
– posibilitatea ca părinții să-și retragă copiii de la aceste ore, la clasele V-VIII.
„Dacă nu le oferim adolescenților și tinerilor informații și explicații în mod organizat, la școală, ei își vor lua informația singuri de unde pot, de pe Internet, de pe TikTok sau de pe alte rețele sociale. Statisticile arată că 9 din 10 băieți și 6 din 10 fete au accesat conținut pornografic înainte de 18 ani. E absurd să crezi că mai poți opri accesul copiilor și tinerilor la tehnologie și la informația la care vor să ajungă. Este aproape imposibil ca părinții din ziua de azi să știe sau să verifice pe ce site-uri rătăcesc copiii lor, ce informație se găsește acolo și cine o gestionează. Dacă vrem să dăm dovadă de responsabilitate reală, trebuie să elaborăm rapid un cadru legislativ care să permită o predare adecvată vârstei copiilor”, a explicat senatorul Irineu Darău, autor al amendamentelor.
USR amintea în comunicat că „România are cel mai mare număr de mame minore din Europa, peste 700 de fete cu vârste sub 15 ani devenind mame, cea mai mare incidență și mortalitate din cauza cancerului de col uterin din UE, iar unul din patru tineri a contractat o boală cu transmitere sexuală. O cercetare din 2015 arată că lipsa educației sexuale costă România circa 33 de milioane de euro pe an.”
INTERVIURILE HotNews.ro