DOCUMENT Tăriceanu și Dragnea cer desecretizarea unei hotărâri din 2005 a CSAT privind corupția / Persoanele lezate se pot adresa instanțelor cu acțiuni în revizuire / În 2005, Tăriceanu era vicepreședinte CSAT

Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea au depus miercuri o propunere legislativă pentru desecretizarea unei hotărâri a CSAT din 2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia. Proiectul legislativ este propus a fi dezbătut și adoptat în procedură de urgență și prevede și că persoanele lezate se pot adresa instanțelor, „cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală”.

• Consultă aici proiectul în forma inițială
• Citește expunerea de motive

Inițiatorii au solicitat procedură de urgență pentru acest proiect.

„În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenția public în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI și diferite instituții din justiție. Înțelegerile secrete încheiate între aceste instituții sunt ieșite din orice normă juridică și a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate. În aceste condiții, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt și să asigure revenirea în matca statului de drept. Propunerea legislativă de față conține o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor”, se arată într-un comunicat publicat vineri pe site-ul Senatului.

Proiectul prevede că, la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA – să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură”.

Dragnea și Tăriceanu argumentează că, în acest fel, „orice cetățean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel încât toți românii să poată afla adevărul despre abuzuri”.

Se propune ca documentele să fie centralizate la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, care „le va pune la dispoziția persoanelor interesate”.

„Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea”, potrivit sursei citate.

Propunerea legislativă mai prevede că „persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”.

„Atunci când democrația și libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituțională revine Parlamentului, instituția reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens, se mai arată în acest comunicat.

Proiectul este semnat și de deputatul Mircea Gheorghe Drăghici.

În 2005, cand a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT iar vicepreședinte, în calitate de prim ministru, era Călin Popescu Tăriceanu.

În 30 martie, Traian Băsescu afirma că Hotărârea 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI.

„S-a publicat protocolul semnat în 2009 între Ministerul Public şi SRI. Din cele 18 pagini ale protocolului, două sunt dedicate nominalizării legilor, ordonanţelor de urgenţă, hotărârilor de guvern şi hotărârilor CSAT care constituie izvorul conţinutului protocolului. Şi ce să vezi?! Din mandatul meu, sunt invocate cinci hotărâri CSAT, din care patru se referă la antiterorism şi contraterorism, activităţi aflate în sarcina DIICOT şi a Parchetului General. Doar hotărârea CSAT nr. 17/2005, se referă la combaterea corupţiei, a fraudei şi a spălării banilor. În această hotărâre, instituţiile implicate sunt: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Nici vorbă de implicarea SRI prin decizia CSAT. Şi atunci, cum Dumnezeu rămâne cu minciuna încrâncenată a propagandiştilor (…) care de ani de zile susţin că implicarea SRI în activitatea DNA a fost generată de hotărârile CSAT stabilite prin decizia ‘UNICULUI’ membru al acestei instituţii, desigur, Băsescu”, afirma Traian Băsescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook (sursa – Agerpres).

Băsescu: „Când mă forţez, dintr-o dată îmi aduc aminte. Nu citesc din ea, am o memorie formidabilă”

Ulterior, într-o intervenție la B1, fostul șef al statului a dezvăluit din conținutul hotărârii, susținând că, dacă „se forțează, dintr-o dată îmi aduc aminte”

„Permiteţi-mi să fac un efort să-mi aduc aminte de hotărârea 17 care este menţionată – eu nu ştiu de ce n-o facem publică – dar fac un efort să-mi aduc aminte un articol relevant. La articolul 2 parcă spunea că Ministerul Finanţelor Publice să continue să amplifice măsurile ce se impun pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legii. Şi la punctul 3 spune aşa: Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie, împreună cu structurile de informaţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor să stabilească priorităţi şi să identifice mecanisme adecvate de luptă împotriva corupţiei, fraudei şi spălării banilor. Când mă forţez, dintr-o dată îmi aduc aminte. Nu citesc din ea, am o memorie formidabilă. Vă mai spun că scrie aşa: recomandă guvernului ca derularea contractelor de mari dimensiuni care vizează bani publici să se desfăşoare pe baze de licitaţie. Mă mai pot forţa să-mi aduc aminte de hotărâri CSAT. Dar pot să vă spun că în hotărârea asta 17 se spunea că Ministerul Justiţiei să iniţieze proceduri de revizuire a Codului de Procedură Penală pentru introducerea ca prevedere legală a sistemului de investigaţii preliminare”, a declarat Băsescu, într-o intervenţie telefonică la B1.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat în aprilie, referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și membru al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că documentele nu a fost discutate în CSAT.

Acesta spunea că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie „scoase la lumină”.