Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Iohannis privind modificările statutului magistraților. Președintele urmează să promulge legea

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, marți, sesizarea formulată de președintele Klaus Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, informează Mediafax.Proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor urmează să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis.

Pe 19 iulie, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse către Parlament la Legea 303/2004 privind statutul magistraților, motivând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților, în care s-a votat inițiativa legislativă, nu a fost legal întrunită, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

„În cazul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor niciuna dintre cele două condiții nu a fost îndeplinită, întrucât: 1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost legal întrunită; 2. deși formal înscrisă pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, legea criticată nu putea face obiectul acesteia, întrucât la momentul convocării nu se afla în procedură parlamentară, nefiind pe agenda vreuneia dintre Camerele Parlamentului”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale remis MEDIAFAX.

Șeful statului susține că legea 303/2004 a fost dezbătută și adoptată de deputați, deși cererea de convocare a sesiunii extraordinare avea alt subiect decât adoptarea proiectului în cauză.

„1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost dezbătută și adoptată de către Camera Deputaților în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituțional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituție, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituție”, conform sursei citate.

Președintele Iohannis mai susține că sesiunea extraordinară a fost convocată la cererea președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea și nu a Biroului permanent al Camerei.

„Din stenograma ședinței Biroului permanent al Camerei Deputaților din data de 27 iunie a.c. rezultă că participanții la această ședință au discutat în permanență despre o cerere a președintelui Camerei Deputaților de convocare în sesiune extraordinară și nu despre o cerere a Biroului permanent. Din aceeași stenogramă rezultă că despre o cerere a Biroului permanent în vederea convocării unei sesiuni extraordinare nu se discută nici în contextul concluziilor ședinței. Proiectul de decizie nu este supus în ansamblul său aprobării membrilor prezenți ai Biroului permanent (ci numai ordinea de zi a viitoarei sesiuni extraordinare), astfel încât să rezulte din acest vot o manifestare de voință a Biroului permanent în sensul formulării către președintele Camerei a cererii de convocare în sesiune extraordinară”, se mai arată în textul sesizării depuse de Iohannis la CCR.

Șeful statului mai susține că și convocarea Senatului în sesiune extraordinară a fost făcută cu încălcarea dispozițiile constituționale.

„Biroul permanent al Senatului – întrunit în ședința din data de 28 iunie a.c. – a luat în discuție un proiect de cerere a Biroului permanent al acestei Camere de convocare în sesiune extraordinară. În urma dezbaterilor, Biroul permanent al Senatului a adoptat Hotărârea nr. 12/2018 prin care se cere expres președintelui Senatului convocarea acestei Camere în sesiune extraordinară, fiind indicate ora convocării, perioada, obiectul sesiunii extraordinare, precum și programul de lucru. Încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 66 alin. (3) din Constituție este cu atât mai evidentă cu cât la Senat, președintele Senatului și-a delegat atribuțiile pentru ziua de 28 iunie a.c. (Decizia Președintelui Senatului nr. 8 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018); numai ca o consecință a acestei delegări, Decizia nr. 9/2018 de convocare a Senatului în sesiune extraordinară a fost semnată de un vicepreședinte al Senatului, respectiv chiar de cel căruia președintele Senatului îi delegase atribuțiile”, potrivit sursei citate.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la Curtea Constituțională că nu a fost respectat termenul de trei zile între „data distribuirii raportului comisiei și data dezbaterilor în plenul fiecărei Camere, prevăzut de dispozițiile art. 69, coroborate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, respectiv de dispozițiile art. 98, coroborate cu art. 113 din Regulamentul Senatului”.

De asemenea, șeful statului mai spune că nu a fost respectată nici competența „comisiilor permanente în procedura specială de reexaminare după controlul de constituționalitate, așa cum aceasta este prevăzută de dispozițiile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaților și de cele ale art. 149 din Regulamentul Senatului”.

Președintele amintește și de opinia Comisiei de la Veneția care a arătat că „modificările aduse de legiuitor elimină referirile generale la independența acestora, punând accent pe principiul subordonării ierarhice și pe autoritatea ministrului justiției. În legătură cu posibilitatea ca actele procurorului să fie infirmate de procurorul ierarhic superior pe motive de netemeinicie, Comisia de la Veneția arată că în lipsa unui conținut clar, precis, o astfel de modificare crește riscul interferențelor politice în activitatea procurorilor”.

Totodată, șeful statului mai arată că în continuare proiectul care modifică Legea 303/2004 încalcă deciziile CCR, iar „o serie de dispoziții din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare și contradictorii, aspect cu consecințe grave asupra exigențelor calității legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcționări a sistemului judiciar”.

Pe 10 iulie, Senatul a adoptat, decizional, în forma iniţială, proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. Au fost 75 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi zero abţineri.