România preia Președinția Consiliului Uniunii Europene de marți, 1 ianuarie 2019. Atribuțiile și dosarele sensibile

​Marți, 1 ianuarie 2019, România preia, de la Austria, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va asigura până pe 30 iunie 2019.

În data de 10 ianuarie 2019, va avea loc la București ceremonia oficială de preluare a Președinției Consiliului UE de către România, fiind așteptați la eveniment președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și comisarii europeni.

România este „din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită” pentru misiunea de şase luni, a declarat Juncker pentru ziarul german Welt am Sonntag. „Dar cred că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”, a adăugat el.

„Acţiunea prudentă necesită o disponibilitate de a-i asculta pe alţii şi o dorinţă puternică de a pune deoparte propriile preocupări ale cuiva”, a afirmat Juncker, precizând că unii au îndoieli că situaţia se prezintă astfel în cazul României. Juncker a spus că disputa politică internă a României înseamnă că ţara ar putea să nu pară o entitate unită pe scena europeană. „Un front unit este necesar acasă pentru a promova unitatea Europei în timpul preşedinţiei Consiliului”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene.

Ce este Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene este parte a legislativului blocului comunitar, alături de Parlamentul European. Dacă am face o paralelă cu România, Consiliul UE ar putea fi comparat cu Senatul, iar Parlamentul European cu Camera Deputaților. Simplist, Comisia Europeană ar putea fi comparată cu Guvernul.

Consiliul Uniunii Europene nu trebuie confundat cu Consiliul European, care are alte atribuții și structură în cadrul UE, și nici cu Consiliul Europei, care este un for european în afara sistemului Uniunii Europene.

Consiliul UE este format din miniștrii celor 28 de state membre UE și se reunește în 10 formate: Agricultură și pescuit, Competitivitate, Afaceri economice și financiare, Mediu, Ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori, Educație, tineret, cultură și sport, Afaceri externe, Afaceri generale, Justiție și afaceri interne, Transporturi, telecomunicații și energie.

Reuniunile sunt prezidate de ministrul statului care deține președinția Consiliului UE. De exemplu, la Consiliul JAI reuniunile vor fi prezidate fie de ministrul de Interne, Carmen Dan, fie de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În schimb, Consiliul Afaceri Externe este, de regulă, prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, italianca Federica Mogherini, membră a Comisiei Europene.

Atribuțiile Consiliului UE sunt următoarele:

• Negociază și adoptă legislația UE. Comisia Europeană inițiază proiecte de regulamente și directve europene și le înaintează Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene. Consiliul negociază și adoptă actele legislative în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin codecizie.

• Coordonează politicile statelor membre. Acestea pot fi politicile economice și bugetare ale statelor UE, consolidarea guvernanței economice în UE, politicile de educație, cultură, tineret și sport, politica de ocupare a forței de muncă. Aici e vorba în principal orientări și recomandări pentru statele membre.

• Dezvoltă politica externă și de securitate comună a UE. Consiliul definește și pune în aplicare politica externă și de securitate a UE pe baza orientărilor stabilite de Consiliul European (care reunește șefii de state sau de guverne din UE). Aceasta include și ajutorul umanitar și pentru dezvoltare al UE, apărarea și comerțul. Consiliul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, asigură unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a UE.

• Încheie acorduri internaționale. Consiliul acordă Comisiei Europene mandatul de negociere, în numele UE, a acordurilor UE cu țările care nu sunt membre UE și cu organizațiile internaționale. La sfârșitul negocierilor, Consiliul decide cu privire la semnarea și încheierea acordului, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. De asemenea, Consiliul adoptă decizia finală de încheiere a acordului, după ce Parlamentul European și-a dat aprobarea (necesară în domenii care fac obiectul codeciziei) și după ce acordul a fost ratificat de toate statele membre ale UE. Aceste acorduri pot acoperi domenii largi, precum comerțul, cooperarea și dezvoltarea, sau se pot referi la subiecte specifice, cum ar fi textilele, pescuitul, vămile, transporturile, știința și tehnologia etc.

• Adoptă bugetul UE. Consiliul adoptă bugetul UE împreună cu Parlamentul European. Perioada bugetară acoperă un an calendaristic. De obicei, se adoptă în decembrie și începe la 1 ianuarie anul următor.

În funcție de obiectul votului, Consiliul UE decide prin:

• majoritate simplă (vot favorabil din partea a 15 state membre),
• majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE),
• vot unanim (toate voturile sunt favorabile).

Ținând cont de populație, România are un vot destul de puternic în Consiliul UE: 14 voturi. Cele mai multe voturi au Germania, Franța, Italia și Marea Britanie – câte 29. Polonia și Spania au câte 27, iar Olanda este sub România, având 13 voturi în Consiliu.

Atribuțiile Președinției României la Consiliul UE

Prin asigurarea Președinției Consiliului UE, NU se poate spune că România conduce Uniunea Europeană. Președinția trebuie să fie neutră și imparțială, nu poate favoriza opțiunile românești de politici și nici pe cele ale altui stat membru, așa cum se arată și pe site-ului oficial.

Totuși, pentru țara care deține Președinția Consiliului UE este important să contureze o viziune politică proprie asupra evoluţiei proiectului european şi a politicilor sale, a unei capacităţi administrative corect dimensionate, bine echipate din punctul de vedere al competenţelor şi nivelului de expertiză şi implicit a unui sistem naţional performant de coordonare interministerială în domeniul afacerilor europene.

Președinția Consiliului UE are 3 misiuni principale:

• Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru. România asigură un cadru corect de negociere.

Eforturile unei Președinții se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

De asemenea, Președinția este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.

• Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului UE în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu Președintele Consiliului European, Dondald Tusk, şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini.

• Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situațiile în care acesta nu poate participa. Obligaţiile concrete sunt asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale.

În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Președințiile sunt grupate în Trio-uri, care asigură un cadrul general coerent de desfășurare a activității Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni. România, Finlanda și Croația constituie un trio de președinții pentru un an și jumătate.

Dosare sensibile: Brexit și Schengen

Până acum, statele care au asigurat Președinția Consiliului UE au gestionat diverse situații:

1) gestionarea agendei curente pentru dezvoltarea cadrului legislativ;

2) gestionarea răspunsurilor la crizele curente/cunoscute (sistem financiar, migraţie etc.);

3) gestionarea răspunsurilor la crize necunoscute, dificil predictibile în acest moment.

Cele mai sensibile dosare pe timpul Președinției Române la Consiliul UE sunt:

• Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen

Oficial, Mecansmul de Cooperare și verificare pe justiție (MCV) și extinderea spațiului Schengen nu sunt legate, iar Comisia Europeană, care menține supravegherea MCV asupra României și Bulgariei, recomadă statelor membre să primească cele două țări în zona de liberă circulație europeană. Cu toate astea, decizia privind Schengen este una politică și necesită uninimitate în Consiliul UE, în format Justiție și Afaceri Interne – JAI.

An de an, România a ratat aderarea la spațiul Schengen, deși Comisia Europeană a arătat că țara îndeplinește condițiile tehnice. Olanda, Germania sau Franța și-au exprimat opoziția, de-a lungul timpului, invocând problema corupției din România, așa cum este ea oglindită în rapoartele MCV.

În noiembrie 2018, Comisia Europeană a emis un raport MCV îmbunătățit pentru Bulgaria, însă pentru România a fost unul dintre cele mai critice rapoarte din acești 12 ani de apartenență la UE. În 12 decembrie 2018, Consiliul UE a aprobat raportul MCV al Comisiei Europene, îndemnând România să asigure independența justiției.

În urma rapoartelor MCV, Bulgaria ar putea fi primită în spațiul Schngen în martie 2019, cu frontierele aeriene. Astfel, România s-ar afla în situația de a prezida reuniunea Consiliului JAI care va decide lărgirea parțială a spațiului Schengen, însă românii nu vor fi primiți în spațiul UE de liberă circulație. Într-o astfel de situație, România ar fi nevoită să facă cu mâna ei agenda Consiliului UE în care să nu pună și aderarea țării noastre, pentru a nu fi respinsă. Un moment penibil pentru România, care se află și în situația de a asigura Președinția Consiliului UE cu MCV deasupra capului. Și Bulgaria s-a aflat în această situație, în anul 2018, însă vecinii noștri erau deja pe un trend de îndreptare în privina justiției și a statului de drept.

În fine, stânjenitoare ar fi și situația în care reuniunile Consiliului JAI vor fi conduse de ministrul de Interne, Carmen Dan, care se afla în funcție și în 10 august 2018, în timpul protestelor de la Piața Victoriei, marcate de o intervenție dură a jandarmilor, acțiune criticată de Comisia Europeană și de Parlamentul European. La fel și ministrul Justiției, Tudorel Toader, va prezida reuniuni ale Consiliului JAI, în condițiile în care acțiunile sale au fost criticate în raportul MCV al Comisiei Europene, confirmat de Consiliul UE (în format de Afaceri Generale, 11 decembrie 2018).

• Brexit

Pe 29 martie 2019, în timpul Președinției României la Consiliul UE, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ar urma să părăsească Uniunea Europeană, în condițiile în care termenul de 2 ani pentru negocieri expiră, fără o eventuală prelungire. În noiembrie 2018, Comisia Europeană și Guvernul britanic au ajuns la un acord privind termenii Brexit. Acordul, care prevede protecția cetățenilor statelor UE în Marea Britanie, nu are probleme să treacă în Consiliul UE, însă în Parlamentul de la Londra întâmpină o opoziție puternică. Inițial, vorul în Camera Comunelor de la Londra asupra acordului Brexit înaintat de premierul britanic Theresa May trebuia să se dea ân decembrie 2018, dar ea l-a amânat pentru ianuarie 2019.

Un Brexit fără acord ar fi o catastrofă pentru relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, în viziunea majorității liderilor europeni, însă Comisia Europeană exclude negocierea unui nou acord.

”Rugămintea mea este următoarea: puneţi-vă de acord şi apoi spuneţi-ne ce vreţi. Sunt deja luni bune de când aveţi pe masă propunerile noastre” – le-a transmis preșeidntele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor britanici, într-un interviu pentru ziarul german Welt am Sonntag.

• Cadrul Financiar Multianual al UE

În timpul Președinției Consiliului UE este așteptat ca statele membre să ajungă la un acord pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Este vorba despre contribuția fiecărui stat membru la bugetul UE și despre redistribuirea banilor către statele UE ca fonduri europene de toate felurile.

România are interesul să apere propunerea Comisiei Europene, prin care țara ar urma să primească un plus de 8% la fondurile europene viitoare, la fel ca și Bulgaria și Grecia. În schimb, guverne din rândul statelor membre net contribuabile la bugetul UE se opun propunerii Comisiei Europene de Cadru Financiar Multianual, în condițiile în care Marea Britanie, un contribuabil important, iese din UE.

• Viitorul Uniunii Europene

Brexitul și criza migrației au pus proiectul european sub semnul întrebării. Aceste este contextul în care, în martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a lansat Cartea Albă cu 5 scenarii pentru viitorul UE:

– Continuăm pe același drum: UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme pozitive

– Accent exclusiv pe piața unică: UE-27 se re-axează treptat pe piața unică

– Cei care doresc mai mult realizează mai mult: UE-27 permite cooperarea mea strânsă între statele membre care doresc să realizeze mai mult în anumite domenii

– Mai puțin, dar mai eficient: UE-27 se axează pe obținerea de rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând mai puțin în celelalte

– Mult mai mult, împreună: statele membre decid să realizeze mai mult, colaborând în toate domeniile de acțiune.

Cele 5 scenarii pentru viitorul Uniunii Europene și viitorul buget multianual al UE vor fi discutate la Summit-ul informal al șefilor de stat și de guvern din țările UE, care va avea loc la Sibiu, pe 9 mai 2019.

• Situația din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei

Uniunea Europeană a impus o serie de sancțiuni economice Rusiei, ca urmare a intervenției în Ucraina și anexării ilegale a pensinsulei Crimeea de către federația Rusă. Cel mai recent, în 21 decembrie 2018, Consiliul UE a prelungit până la 31 iulie 2019 sancțiunile economice care vizează anumite sectoare ale economiei rusești.

Această decizie a fost luată ca urmare a informațiilor actualizate prezentate de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel în cadrul Consiliului European din 13-14 decembrie 2018, referitoare la stadiul punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, de care sunt legate sancțiunile.

„Dat fiind că nu s-au înregistrat progrese, Consiliul European a luat decizia politică de a reînnoi sancțiunile economice împotriva Rusiei”, a arătat Consiliul Uniunii Europene.

Măsurile adoptate pe 21 decembrie 2018 de către Consiliul UE vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare.

Ele au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, „ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina și au fost consolidate în septembrie 2014”.

În 25 noiembrie, conflictul Rusia-Ucraina a escaladat, într-un nou incident. Autoritățile ucrainene au reclamat că Garda de Coastă Rusă a atacat și capturat 3 nave ucrainene care voiau să treacă prin Strâmtoarea Kerci, din Marea Neagră în Marea de Azov.

Prioritățile Președinției Române la Consiliul UE

Guvernul a prezentat 4 priorități ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care, într-un limbaj birocratic, sună cam așa:

Pilonul 1 „Europa convergenței”. Președinția României la Consiliul UE va urmări să contribuie la asigurarea convergenței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea politicii industriale europene.

Obiective principale:

• avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027;
• dezvoltarea dimensiunii sociale a UE, prin punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale;
• avansarea agendei UE în domeniile economic și financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor, pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale;
• promovarea cercetării și inovării, digitalizării și conectivității în vederea creșterii competitivității economiei și industriei europene.

Pilonul 2 ”Europa siguranței”. Președinția Românei la Consiliul UE va urmări consolidarea unei Europe mai sigure printr-un plus de coeziune între statele membre pentru a face față noilor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor și prin sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniu.

Obiective principale:

• consolidarea securității interne,prin creșterea cooperării între statele membre și creșterea interoperabilității sistemelor de securitate ale UE, protejarea siguranței cetățenilor, companiilor și instituțiilor publice în spațiul virtual și îmbunătățirea rezilienței Uniunii la atacuri cibernetice;
• continuarea luptei împotriva terorismului, inclusiv prin facilitarea operaționalizării mandatului Parchetului European;
• acordarea unei atenții sporite aspectelor privind migrația, pe baza unei abordări cuprinzătoare a acțiunii în cadrul UE și prin promovarea cooperării cu țările de origine și tranzit, precum și prin facilitarea dialogului între statele membre în scopul identificării de soluții pentru o politică eficientă și sustenabilă a UE în domeniul migrației și azilului.

Pilonul 3 „Europa, actor global”. Pe durata mandatului său de Președinție a Consiliului UE, România va sprijini continuarea consolidării rolului global al UE prin promovarea politicii de extindere, prin acțiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii și prin implementarea angajamentelor globale ale UE.

Obiective principale:

• promovarea consolidării capacităților de apărare și securitate ale Uniunii în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO, cu accent pe consolidarea Parteneriatului strategic UE – NATO;
• sprijinirea întăririi acțiunii în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comune, în principal prin consolidarea mecanismelor existente și asigurarea sinergiei noilor instrumente, precum: Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă;
• avansarea politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui plus de securitate în plan intern și extern;
• promovarea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii, prin aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic și prin reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre;
• promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului și modernizarea sistemului comercial multilateral, cât și prin extinderea Acordurilor de parteneriat economic și de liber schimb.

Pilonul 4 „Europa valorilor comune”. Președinția Românei la Consiliul UE va urmări stimularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și prin creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene.

Obiective principale:

• promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură.
• promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.
• promovarea și susținerea inițiativelor legislative privind progresul social și reducerea decalajelor de dezvoltare, oportunități egale între femei și bărbați, precum și asigurarea accesului la educație și pregătire a categoriilor dezavantajate.
• combaterea discriminării de gen pe piața muncii și în afaceri, precum și a diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați.