Războiul din Ucraina ca un joc de cărți. Radiografia dezastrului Trump-Zelenski din Biroul Oval

La Casa Albă, vineri seară, Volodimir Zelenski a apărat supraviețuirea unei Ucraine independente și le-a cerut aliaților săi americani, mai ferm decât le-ar fi convenit, să facă lucrul moral: să susțină în continuare poporul unei țări atacate. Donald Trump și JD Vance nu s-au obosit să distingă între bine și rău. 

Schimbul de replici a devenit la un moment dat suprarealist. 

„Nu ești într-o poziție bună. Nu ai cărțile acum”, i-a spus Donald Trump lui Volodimir Zelenski. 

„Nu joc cărți, sunt președintele unei țări în război”, i-a răspuns liderul ucrainean.

„Joci cărți, joci cărți”, a insistat tot mai nervos liderul de la Casa Albă. „Te joci cu viețile a milioane de oameni, te joci cu al Treilea Război Mondial”, a avertizat, repetând apăsat: „Te joci cu al Treilea Război Mondial”.

Motivul pentru care Zelenski s-a delimitat scuturând din cap de metafora de cazinou pare să-i fi scăpat lui Trump. 

La Casa Albă, liderul ucrainean a vorbit pur și simplu pentru cetățenii țării sale, pentru zecile de mii de soldați care au murit pe front pentru ca Ucraina să rămână întreagă, independentă de Rusia. 

E motivul pentru care a încercat să explice că așa ceva nu va fi posibil dacă pacea nu este durabilă, dacă Kievul nu are garanții de securitate, dacă Vladimir Putin nu este împiedicat să își reia invazia, așa cum a mai făcut-o.

Zelenski a apărat supraviețuirea unei Ucraine independente și în Biroul Oval le-a cerut aliaților săi americani să facă lucrul moral: să susțină în continuare poporul unei țări atacate, ale cărei orașe sunt lovite cu rachete balistice de armata unei Rusii care în același timp susține că își dorește pacea. 

Doar că jocul de cărți nu are nicio legătură cu moralitatea. Trump nu s-a obosit să distingă între bine și rău. 

O formulă brutală de umilire

Trump a fost preocupat de un acord care să ofere companiilor americane acces la resursele minerale ale Ucrainei – un acord care deocamdată nu a mai fost semnat.

Trump și JD Vance au fost interesați de subminarea lui Zelenski și a poziției Kievului, subliniind lipsa forței de luptă cu care se confruntă armata ucraineană.

Au deplâns o imaginară „lipsă de respect”, cerând mulțumiri imediate de la un om care a mulțumit în nenumărate rânduri Americii. 

Vance chiar l-a acuzat pe Zelenski că a făcut campanie pentru democrați în 2024 în Pennsylvania. 

Doar că liderul ucrainean fusese în Scranton, Pennsylvania la o fabrică de muniție tocmai pentru a mulțumi muncitorilor – și în mod simbolic poporului american. Vizita lui Zelenski a fost de fapt un contraargument pentru acuzația primită în Biroul Oval. 

Dar nu, Trump și Vance au cerut un „mulțumesc” în fața lor, o formulă brutală de a-l umili pe președintele ucrainean.

Trump, și jurnaliștii săi prieteni de lângă el, au fost preocupați de ținuta lui Zelenski. Hainele neceremoniale ale președintelui ucrainean îi respectă pe soldații care trăiesc în tranșee pe front de trei ani, a explicat-o chiar el, însă președintele SUA nu s-a arătat interesat de această simbolistică.

Vance l-a acuzat pe Zelenski că organizează vizite de propagandă în Ucraina – dar la ce vizite se referea oare, la vizitele oficialilor străini la Bucha, scena masacrelor comise de armata lui Vladimir Putin?

Condamnarea victimei 

Dar mai ales, Trump a ales să dea încă o dată vina pe victimă, în mod explicit. 

Să acuze Ucraina că ar putea să declanșeze un război mondial. Nu țara cu arme nucleare care amenință frecvent cu un astfel de război, care a atacat Ucraina și care ar putea pune capăt măcelului în orice moment oprind pur și simplu invazia. 

Să acuze Ucraina că s-a apărat și a plătit prețul a zeci de mii de vieți omenești. 

De la Trump, Rusia și Putin nu au avut parte de o asemenea critică violentă, de amenințări și remarci umilitoare.

Ce au sugerat Trump și JD Vance în esență este că Kievul trebuie să tacă și să înghită termenii unei capitulări. 

Zelenski ar fi primit același lucru de la Kremlin.

Atacuri cu drone și spectacole de televiziune

Comentatorii și istoricii vor vorbi multă vreme despre drama petrecută la Casa Albă. 

Cum s-a ajuns totuși la așa ceva? Discuția era vizibil tensionată, dar ar fi explodat ea dacă nu ar fi intervenit, instigator, JD Vance?

Ar fi trebuit Zelenski să fie mai puțin ferm în apărarea poziției Kievului? Să joace, ca Emmanuel Macron, sceneta măgulirii lui Trump?

Unii ar putea să creadă că da. Iar președintele ucrainean a semnalat de altfel printr-un mesaj împăciuitor imediat după întâlnire că este gata să continue discuția, mulțumind încă o dată Americii și președintelui Trump.

Mesajul lui Trump și faptul că l-a dat practic afară pe Zelenski sugerează că ruptura ar putea fi mai puternică.

Indiferent de cum a început, criza trebuie depășită. Însă nu va fi simplu, problema nu e doar una de retorică.

Liderii europeni au sărit în apărarea lui Zelenski

Dezastrul din Biroul Oval ne-a arătat ceva clar: că America lui Trump pe de o parte și Ucraina și aliații ei europeni de cealaltă parte trăiesc în lumi tot mai diferite. 

E aproape imposibil să ne mai înțelegem.

Liderii de dincoace de Atlantic s-au grăbit să își exprime susținerea pentru Zelenski, deși probabil au privit schimbul de replici din Biroul Oval îngroziți, la gândul urmărilor – presa din SUA scrie deja că administrația Trump ia în calcul să sisteze tot sprijinul militar pentru Kiev.

Trump a pus punct dezastrului din Biroul Oval concluzionând în stilul său flegmatic: „Asta o să dea minunat la televizor”.

Cam în același timp, dronele rusești loveau o unitate medicală și alte ținte din Harkov, un alt semn că Kremlinul merge mai departe cu războiul și terorizarea civililor ucraineni, în vreme ce se identifică cu pacea. 

Adică exact ce a tot spus în mod repetat Zelenski, vineri seară, în încercarea fără succes de a-și convinge interlocutorii.