Proiectul de modificare a controversatei Ordonanțe 7, pus în dezbatere publică. Se elimină prevederile privind interzicerea delegărilor și condiția bunei reputații / Nicio schimbare privind contestata secție de anchetare a magistraților

Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care este modificată contestata Orodonanță 7 privind legile justiției, ce a dus la proteste fără precedent ale magistraților, a fost pus în dezbatere publică luni de Ministerul Justiției. Sunt eliminate prevederile care interziceau delegarea pe funcții la vârful parchetelor, posibilitatea judecătorilor de a fi numiți în posturile de conducere din parchete, noul criteriu de eliberare din funcție a magistraților – buna reputație. Nu se face însă nicio modificare privind contestata Secția de anchetare a magistraților, care prin OUG 7 iese de sub autoritatatea procurorului general și dobândește puteri sporite.

UPDATE Premierul Viorica Dăncilă a declarat că ar vrea ca Ordonanța care modifică OUG 7 să fie adoptată în ședința de mâine a Guvernului, dar trebuie să se întrunească și Consiliul Superior al Magistraturii pentru a da aviz.

Cum argumentează Ministerul Justiției aceste modificări:

Potrivit preambulului proiectului, modificările sunt necesare ca urmare a „reacţiilor negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative” cuprinse în OUG 7/2019 şi „constatând că în prezent aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a Parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii”.

Ministerul Justiției constată că reacţiile negative vin în principal din partea reprezentanţilor instituţiilor sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi ale asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor și vizau în special interzicerea delegărilor pe funcții la vârful parchetelo și modificarea care dădea și judecătorilor posibilitatea de a candida și a fi numiți în cele mai înalte funcții de conducere din cadrul parchetelor, „în acest din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului și a independenței judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiția, precum și a principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin mutarea unei atribuţii a Secţiei pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii”.

MJ mai arată că aceste nemulțumiri ale unor membri ai corpului magistraților afectează funcționarea optimă a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea și generează pericolul de dezbinare a societăţii, „în contextul general de neînţelegere”, iar „tensiunile existente pot fi înlăturate prin eliminarea imediată a prevederii care a suscitat reacţiile menţionate”.

Totodată, ținând cont de importanța procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru realizarea unui act de justiție de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea resursei umane înalt calificate în domeniu, fapt care necesită luarea unor măsuri legislative în regim de urgență pentru salarizarea corespunzătoare a specialiștilor IT din acest sistem, în acest sens, se propune revenirea la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019, în materia salarizării specialiștilor IT din sistemul judiciar, astfel cum aceasta era cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, soluție care asigură totodată și un regim uniform de salarizare a acestora.

Ținând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că „acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că, în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea dispoziţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare,

Textul noii Ordonanțe de Urgență

„Art. I – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

2. Alineatul (71) al articolului 57 se abrogă.

3. La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;”.

Art. II – La articolul 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu următorul cuprins:

“(6) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege”.

Art. III – Alineatul (5) al articolului 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare.”

Art. IV – Articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă”.