Efect al ordonanțelor lui Toader: Dosarul Mineriadei, dat pe mâna controversatei secții de anchetare a magistraților

Secția de anchetare a magistraților are competență și pe Dosarul Mineriadei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este judecat pentru infracţiuni contra umanităţii, întrucât printre inculpați se află și un magistrat. În aceste condiții, procurorul militar care a făcut ancheta în Dosarul Mineriadei și care merge în instanță pentru a sustine acuzațiile a trebuit să fie schimbat de un procuror de la Parchetul General, deși procurorul militar este cel care a efectuat ancheta penală în cauză și cunoaște cel mai bine dosarul.

Situația este efect al uneia dintre controversatele ordonanțe de urgență pe legile justiției și a fost semnalată de procurorul general Augustin Lazăr, „pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo – anomie creată, paradoxal, prin inflație de reglementări inconsecvente și necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin maniera de reglementare a Guvernului prin ordonanțe de urgență”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început în februarie 2018 judecarea în cameră preliminară a dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

În solicitarea trimisă vineri CSM pentru a sesiza Curtea Constituțională asupra ordonanțelor de guvern care modifică legile justiției, Augustin Lazăr atrage atenția asupra disfuncționalităților create prin înființarea Secției de anchetare a magistraților, în subordinea Parchetului General, dar scoasă acum, prin OUG 7, de sub autoritatea procurorului general. lazăr spune că prin înființarea acestei secții Guvernul a restructurat practic puterile statului: fie a multiplicat componentele autorității judecătorești, adăugând pe lângă instanțe, Ministerul Public și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (ISSIJ), fie a creat o nouă putere în stat.

„Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo – anomie creată, paradoxal, prin inflație de reglementări inconsecvente și necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin maniera de reglementare a Guvernului prin ordonanțe de urgență”, procurorul general dă un exemplu: Dosarul Mineriadei.

În acest dosar a fost inculpat, printre alții, inclusiv militari, și un magistrat. În aceste condiții, procurorul militar care a făcut ancheta în Dosarul Mineriadei și care merge în instanță pentru a sustine acuzațiile a trebuit să fie schimbat de un procuror de la Parchetul General, deși procurorul militar este cel care a efectuat ancheta penală în cauză și cunoaște cel mai bine dosarul.

Ce spune procurorul general:

• Astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de S.I.I.J.( cf. art. II alin. 11 din OUG nr. 90/2018 ).

• Până la acest moment, participarea în ședința de judecată a cauzei menționate a fost asigurată de un procuror militar care a și efectuat ancheta penală în cauză și care, totodată, este și șeful structurii de judiciar a Secției Parchetelor Militare.

• Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză și desfășoară și activitate de reprezentare în fața instanțelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaștere a cauzei dintre toți procurorii Ministerului Public (este, practic, autorul dosarului de urmărire penală și al actului de sesizare a instanței), precum și specializare în participarea în ședința de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiții rolul procurorului în soluționarea dosarului Mineriada.
• În aceste condiții, s-ar fi justificat continuarea participării sale și după preluarea cauzei de către S.I.I.J.
• S-a dispus desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a procurorului menționat în vederea continuării activității de reprezentare în „Dosarul Mineriada”.

• Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat această interpretare și, prin urmare, nici participarea procurorului menționat. În consecință a dispus participarea unui procuror din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• În absența motivării încheierii prin care s-au dispus cele de mai sus, este plauzibil de presupus că judecătorul de cameră preliminară, constatând că este vorba de o cauză de competența S.I.I.J. (cauză preluată de S.I.I.J. ), secție care nu este subordonată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta din urmă nu poate dispune cu privire la cele arătate. (Încheierea din 5 martie 2019, dosar nr.1752/1/2017/a1 al Î.C.C.J., Secția penală ).

„Cele de mai sus, deși nu reprezintă decât un exemplu punctual, oferă o perspectivă concretă asupra anvergurii disfuncționalităților și prejudiciilor create prin maniera de legiferare a Guvernului, nu doar Ministerului Public, ci și participanților la procedurile judiciare”, mai spune procurorul general.