Dosarul în care Elena Udrea contestă condamnarea din Gala Bute, suspendat. Instanța supremă sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Instanța supremă a dispus, luni, sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în procesul în care Elena Udrea solicită anularea condamnării primite în dosarul „Gala Bute”, fiind vorba despre trei întrebări legate de deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene. De asemenea, Înalta Curte a decis suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până când CJUE va da o soluţie în acest caz.

Decizia de sesizare a CJUE a fost luată de un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și este definitivă, însă hotărârea de suspendare a procesului poate fi atacată cu recurs.

Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv trei judecători au fost pentru sesizarea CJUE, iar doi au fost împotrivă, scrie Agerpres.

Completul care judecă contestaţia în anulate depusă de Elena Udrea şi de ceilalţi inculpaţi din dosarul „Gala Bute” a ridicat din oficiu, la un termen anterior, posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

Instanţa supremă vrea să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.

De asemenea, instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Cele trei întrebări adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:

• Articolul 19 alin. 1 din TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 1, alineatul 1, literele a) și b) și articolul 2, alineatul 1 din Convenția elaborată în temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitătilor Europene și principiul securitătii juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoresti, Curtea Constitutională a României, care să aprecieze asupra legalitătii compunerii unor complete de judecată cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac impotriva hotărarilor judecătoresti definitive pronunțate într-un interval de timp?
• Articolul 47, alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoresti a caracterului lipsit de independență și imparțialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de părti, regulă aplicabilă în toate cauzele completului, respectiv hotărarea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?

• Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronuntată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național?

În dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea – fugară în Costa Rica – a fost condamnată definitv la șase ani de închisoare. După decizia Curții Constituționale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la instanța supremă, fostul ministru Elena Udrea, dar și alți inculpați au contestat pedepsele.