Ce leagă Feldioara de Groenlanda: semnele de întrebare ale afacerii economice propuse statului român 

O firmă, Critical Metals Corp., a propus către Nuclearelectrica să construiască împreună o fabrică de procesare la Feldioara, județul Brașov. Acolo urmează, spune firma, să se proceseze eudialitul, un mineral rar care conține zirconiu, pe care compania susține că îl extrage din Groenlanda, prin proiectul Tanbreez. Și acum încep discuțiile, tentația și riscurile. Plus ceea ce orice cetățean trebuie să știe, pentru că partea românească va folosi bani publici, în cazul concretizării investiției. 

Firma Critical Metals Corp. (CRML) a început discuțiile cu compania de stat Nuclearelectrica, subordonată Ministerului Energiei. Principalul acționar al Critical Metals Corp. este European Lithium, companie listată la Bursa din Frankfurt și controlată de omul de afaceri Frank Timiș.

Ce promite Critical Metals Corp? Ca resursele extrase din proiectul Tanbreez din Groenlanda să fie prelucrate în România. Iar Nuclearelectrica are posesiunea de la Feldioara.

Despre proiectul Tanbreez din Groenlanda al Critical Metals Corp., un raport de cercetare realizat de NINGI Research arată că „este un vehicul promoțional construit pe fantezii geologice și imposibilități inginerești”. Potrivit raportului, proiectul exclude costurile reale de procesare. Iar minereul principal este descris ca fiind, în practică, neprocesabil în condiții comerciale.

Partenerul lui Frank Timiș conduce firma

CEO-ul Critical Metals Corp. (CRML) este Tony Sage, om de afaceri australian și colaborator vechi al lui Frank Timiș. Acesta a fost implicat în proiecte miniere eșuate sau care nu au ajuns niciodată în faza de producție, potrivit informațiilor publice din piețele financiare.

Sage a fost director al Cyclone Metals, dar în 2025 a fost îndepărtat de la conducere, după ce compania a trecut prin suspendări repetate de tranzacționare pe bursa australiană, iar proiectele de dezvoltare nu s-au concretizat în operațiuni miniere viabile.

Povestea legată de bursă a fost discutată intens și în cazul cunoscutei operațiuni din România a lui Frank Timiș: Roșia Montana. 

De asemenea, la European Lithium, unde Sage a fost președinte executiv, proiectul Wolfsberg se confruntă cu întârzieri de aproximativ 15 ani, iar o instanță austriacă a cerut revizuirea evaluării impactului de mediu, fapt care ridică semne de întrebare asupra viabilității sale.

Ce s-a întâmplat în Austria

Compania CRML, care a făcut propunerea către statul român, susține într-un raport că Wolfsberg este „prima mină de litiu complet autorizată din Europa”. Dar autoritățile miniere austriece nu au acordat autorizații de exploatare, iar proiectul nu poate avansa legal dincolo de explorare. 

În plus, Autoritatea de Supraveghere Financiară din Austria (FMA) a amendat European Lithium pentru manipularea pieței și încălcarea obligațiilor de raportare.

Tanbreez și pariul pe eudialit

La Tanbreez, principalul minereu este eudialitul, un mineral rar care conține zirconiu, pământuri rare și alte elemente valoroase, utilizate în industria nucleară, aeronautică și în tehnologiile asociate tranziției energetice. 

Deocamdată, eudialitul nu a fost niciodată procesat la scară industrială, fiind considerat nefezabil din punct de vedere economic cu tehnologiile actuale. 

Episoade bursiere 

În octombrie 2025, un articol publicat de Reuters, potrivit căruia ar exista un interes al administrației Trump pentru companie, a coincis cu o creștere bruscă a prețului acțiunilor CRML. Ulterior, Guvernul SUA a negat public orice astfel de intenție, iar prețul acțiunilor a scăzut.

În noiembrie 2025, CRML a emis aproximativ 2 milioane de acțiuni, invocând achiziționarea a 20 de kilograme de „cupru pur” de la o mică firmă elvețiană, Swiss Commodity Re Limited, înființată cu doar câteva zile înainte. Compania a fost constituită pe 30 octombrie 2025, ca societate privată pe acțiuni, fiind înregistrată în Hong Kong.

Recent, CRML a mai anunțat achiziționarea unui laborator mobil de 1 milion de euro de la o entitate prezentată drept lider al industriei, denumită „Bromet”. Singura entitate identificabilă cu acest nume apare în baza de date ICIJ Offshore Leaks, fiind legată de Mossack Fonseca și Panama Papers.

Ce răspunde Nuclearelectrica despre controversele privind Critical Metals

HotNews a solicitat Ministerului Energiei și Nuclearelectrica să explice rațiunea implicării într-un proiect cu Critical Metals, în condițiile în care nu există la nivel mondial instalații comerciale de procesare a eudialitului. Iar noi nu avem infrastructură de prelucrare a pământurilor rare. Potrivit specialiștilor cu care am discutat pentru elaborarea acestui articol, entitățile statului sunt concentrate în principal pe uraniu și ciclul combustibilului nuclear, nu pe metalurgia pământurilor rare.

Reprezentanții Nuclearelectrica au răspuns la întrebările HotNews că „inițiativa demarării cooperării a aparținut Critical Metals Corp”. 

Nuclearelectrica a mai transmis că, „în esență, este vorba despre evaluarea unei activități”.

„Term Sheet-ul între FPCU Feldioara și CRML este unul neangajant, obiectivul fiind o colaborare între cele două companii, în lunile următoare, pe baza prevederilor din Term-Sheet”.

HotNews a transmis și către Critical Metals un set de întrebări legate de afacerea cu pornire din Groenlanda pe care a propus-o companiei românești publice Nuclearelectriva.

Cum au crescut acțiunile Critical Metals

Mecanismul prin care CRML a ajuns listată pe NASDAQ implică mai multe entități, scrie publicația Captura, într-un articol recent. 

Potrivit informațiilor bursiere, compania s-a listat pe bursa americană în februarie 2024. La începutul anului 2025, acțiunile CRML erau cotate în jur de 1,23 dolari, caracteristică unei companii nou listate după fuziunea SPAC. 

Pe parcursul anului 2025, a avut o creștere de peste 1.300% de, ajungând în toamnă la un maximum istoric de 32,15 dolari. Ulterior, au fost scăderi, iar acum se tranzacționează în jurul valorii de 18-19 dolari.

Prima entitate a fost o firmă de tip „căsuță poștală” din Caraibe, fără activități industriale, care a funcționat ca vehicul de holding și a concentrat acțiunile sub numele Critical Metals Corp.

A doua entitate, Sizzle Acquisition Corp., a fost un SPAC (Special Purpose Acquisition Company), deja listat pe NASDAQ, care a permis accesul rapid la piața de capital, fără investiții directe în economia reală.

A treia firmă, European Lithium, companie australiană controlată de Frank Timiș, deținea deja zăcământul de litiu Wolfsberg din Austria.

În urma fuziunii celor trei, compania rezultată a păstrat numele Critical Metals Corp. (CRML), a deschis un birou operațional la New York și îl are pe Frank Timiș acționar majoritar, prin intermediul European Lithium.

Statul român neagă posibilitatea ca acordul să fie folosit pentru un efect artificial pe bursă 

În urma unor întrebări adresate recent de HotNews, Nuclearelectrica a exclus posibilitatea ca această inițiativă să fie folosită pentru a crea un efect artificial pe bursă, fără intenția reală de a dezvolta vreun proiect real.

Același răspuns l-a oferit și Ministerul Energiei la întrebarea dacă există riscul ca proiectul să fie folosit pentru a crea un efect artificial pe bursă. „O asemenea eventualitate este exclusă. Ambele companii sunt listate, astfel că trebuie să depună rapoarte ce vizează proiectele de care sunt interesate, prezentând obiectivele acestora în mod transparent”, a răspuns Ministerul Energiei pentru HotNews.

Interesant e că statul român exclude ceva ce nu e în puterea sa de decizie. Nu poate garanta pentru intențiile unui investitor câtă vreme nu există niciun contract. Dar garanția nu costă nimic. Doar produce mulți banii pentru alții. Ca la Roșia Montana. Și atunci afli că produce și pagube.