Augustin Zegrean: Atacarea ordonanțelor de urgență la Curtea Constituțională de către mai multe instituții nu e suficientă / Guvernul ar trebui să le trimită la Curte înainte de publicare, atacarea ulterioară nu e de folos

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că revizuirea Constituției pentru a pune în aplicare rezultatul referendumului pe justiție nu va rezolva problema legată de ordonanțele de urgență, pentru că acestea intră în vigoare, adică produc efecte, imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Faptul că, pe lângă Avocatul Poporului, vor fi mai multe instituții care vor putea sesiza CCR asupra ordonanțelor de urgență nu ajută, iar soluția ar fi introducerea unei prevederi ca după adoptare Guvernul să fie obligat să trimită OUG Curții Constituționale și abia după avizul CCR ordonanța să fie publicată în Monitorul Oficial, a declarat Zegrean pentru HotNews.ro.

”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?” – aceasta este cea de a doua întrebare de la referendumul pe justiție care a fost validat, iar rezultatele acestuia trebuie puse în aplicare prin modificarea Constituției și un nou referendum în acest sens.

Fostul președinte al CCR spune că cel puțin ultima parte a celei de a doua întrebare nu poate fi rezolvată nici măcar prin modificarea Constituției pentru că ordonanțele de urgență intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial și depunerii în Parlament pentru dezbatere și pot fi atacate la Curte ulterior. Oricât s-ar sesiza Curtea Constituțională apoi, ordonanțele și-au produs efectele, iar faptul că, pe lângă Avocatul Poporului, vor fi mai multe instituții care vor putea sesiza CCR asupra ordonanțelor de urgență nu ajută în acestă problemă.

„Ordonanța de urgență își produce efectele imediat după publicare, astfel că o decizie ulterioară a Curții Constituționale nu ajută. De exemplu, dacă s-ar fi dat Ordonanță pe amnistie și grațiere nu mai putea fi întoarsă, chiar dacă era atacată la Curte și declarată Constituțională, pentru că ea și-ar fi produs deja efectele. Nu se rezolvă situația oricâți ar avea dreptul să sesizeze CCR”, a explicat pentru HotNews.ro fostul președinte al CCR.

Potrivit acestuia, soluția ar fi ca Guvernul să fie obligat ca după adoptare să trimită OUG la Curtea Constituțională și numai dacă CCR dă aviz de constituționalitate, atunci OUG să fie publicată în Monitorul Oficial și să înceapă să producă efectele. O astfel de situație este în Franța, unde după adoptare legile organice sunt trimise Curții Constituționale și sunt promulgate numai după avizul favorabil al Curții.

„În domeniul penal se aplică legea penală mai favorabilă, chiar dacă a fost în vigoare numai o secundă, chiar dacă CCR o declară neconstituțională. Sigur, e bine să poată sesiza CCR și alte instituții, pe lângă Avocatul Poporului, dar după ce OUG s-a publicat este tardivă atacarea. Toți care au dreptul să atace OUG ar trebui să le poată ataca înainte de publicarea în Monitorul Oficial. Altfel, indiferent cine o atacă, nu se rezolvă problema. Aceasta este problema care trebuie avută în vedere dacă vor modifica Constituția”, a declarat Zegrean.

El a mai spus că la revizuirea Constituției ar trebui puse în aplicare și rezultatele referendumului din 2009, când românii au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari. Zegrean a amintit despre o decizie a Curții Constituționale care spune că Parlamentul este obligat ca la o viitoare revizuire a Constituției să introducă rezultatul referendumului din 2009, rămas fără efect, deși a fost validat cu o participare a românilor de peste 80 la sută. „Dacă fac o revizuire care nu ține seama de acel referendum, s-ar putea să aibă probleme la Curtea Constituțională”.

Augustin Zegrean a vorbit și despre procedura de revizuire a Constituției – aceasta poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În aceste condiții, cheia este să existe o majoritate parlamentară. „Nu cred că își imaginează cineva că în acest Parlament vor avea susținere pentru revizuirea Constituției în acord cu rezultatul referendumului pe justiție. Fără un consens între partidele parlamentare, revizuirea Constituției nu este posibilă, oricât și-ar dori-o cineva”, a adăugat Zegrean.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de dorit acum să existe o revizuire mai largă a Constituției, ci să se meargă doar pe implementarea în legea fundamentală a rezultatului referendumului pe justiție din 26 mai. Legat de momentul la care ar putea avea loc referendumul de revizuire a Constituției, șeful statului a spus că acesta ar trebui suprapus peste unul dintre scrutinele următoare – prezidențiale, locale și parlamentare.

Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la următoarele întrebări:

• 1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
• 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.