Augustin Zegrean: Adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență nu se justifică sub nicio formă. O Curte Constituțională ideală ar trebui să o declare clar neconstituțională
Adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență nu se justifică sub nicio formă, iar o Curte Constituțională ideală ar trebui să declare clar neconstituțional acest act normativ, care încalcă de mai multe ori Constituția, a declarat pentru HotNews.ro fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean. El spune că decizia CCR de neconstituționalitate din noiembrie 2018 viza probleme care nu erau legate de fondul legii, pentru că nu a fost făcută analiza pe conținut, și doar pe procedură, dar există decizii ale CCR din 2016 prin care s-a stabilit că pensiile speciale pentru aleșii locali sunt neconstituționale.
Proiectul de lege care schimbă Codul Administrativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în 9 iulie 2018, a fost atacat la CCR de Curtea Constituțională, iar în noiembrie 2018 CCR a decis că legea este neconstituțională.
Controversatul Cod administrativ a fost preluat acum de Guvern și adoptat marți prin Ordonanță de Urgență. Actul normativ nu a fost publicat până la această oră în Monitorul Oficial.
Fostul președinte al Curții Constituționale a explicat pentru HotNews.ro că CCR a verificat Codul Administrativ doar pe motive care țin de procedură (extrinseci), constatând că nu a fost respectat principiului bicameralismului.
Curtea Constituțională nu a verificat legea și pe fond, pe conținut, însă în 2015-2016 a mai fost o încercare de a se acorda pensii speciale primarilor și președinților consiilor județene, iar atunci Curtea Constituțională a stabilit că legea este neconstituțională pe fond.
Zegrean spune că, adoptând acestă lege prin Ordonanță de Urgență, Guvernul a încălcat Constituția, în condițiile în care o decizie CCR stabilește că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi readusă prin altă lege, deciziile Curții Constituționale fiind obligatorii.
„Faptul că acest Cod administrativ a fost trimis înapoi de CCR la Parlament înseamnă că Parlamentul este cel care trebuia să reia circuitul legislativ, să respecte acest principiu al bicameralismului și să repună astfel legea în acord cu decizia Curții. Nu era treaba Guvernului, pentru că nu era vorba despre o Ordonanță de Urgență, iar procedând astfel Guvernul a încălcat Constituția”, a declarat Augustin Zegrean.
În opinia acestuia, o altă încălcare a Constituției este legată de stabilirea unui termen pe care președintele îl are pentru numirea miniștrilor. „Este un adaos la Constituție. Președintele nu poate fi obligat prin Ordonanță de Urgență să își îndeplinească atribuțiile într-un fel sau altul. Constituția este singurul act care stabilește atribuțiile șefului statului. Este neconstituțională acestă prevedere pentru că adaugă la Constituție, lucru care nu este permis”.
Fostul președinte al CCR afirmă că nu există niciun motiv și nu se justifică în niciun fel adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență, pentru că ordonanțele de urgență se dau în domenii în care nu există reglementare, or domeniul administrativ este reglementat prin multe legi.
„Acest Cod este o pomană pentru primari, pentru că probabil că au probleme cu partidul. Nu există nicio justificare de urgență, iar dacă va ajunge din nou la CCR, o Curte Constituțională ideală ar trebui să îl declare clar neconstituțional”, a adăugat fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.
Cele mai controversate prevederi ale Ordonanței de Urgență privind Codul Administrativ:
- Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție. Principala miză este introducerea în legalitate a celor 20 de companii municipale înființate de primarul Gabriela Firea.
- Pensii speciale pentru aleșii locali. Aceste pensii se vor acorda pe lângă pensiile normale. Dacă facem un calcul bazat pe formula din codul administrativ, aleșii locali ar putea primi în plus câteva zeci de mii de lei. De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate – 57%. Mai concret, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.
- Pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea
- Transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.
- Președintele este obligat să numească un ministru în termen de 10 zile și poate refuza o singură propunere
Epopeea legii privind pensiile speciale pentru aleșii locali și deciziile prin care CCR a declarat-o neconstituțională
În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat Legea de modificare si completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, care prevedea că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat. De indemnizaţia pentru limită de vârstă ar fi beneficat şi aleşii locali care au avut anterior intrării în vigoare a legii calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de Consiliul Judeţean.
Vezi aici textul proiectului de lege
În 26 decembrie 2015, Guvernul Cioloș a atacat această lege la CCR, iar în ianuarie Curtea Constituțională a stabilit că legea este neconstituţională.
Motivele pentru care CCR a decis atunci că legea este neconstituțională:
- Legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limita de vârstă, a sferei beneficiarilor săi şi a modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei.
- Legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional.
Legea s-a întors în Parlament, iar în iunie 2016 a fost din nou adoptată și atactă la Curtea Constituțională de către Guvernul Cioloș. În 20 iulie, Curtea Constituțională a respins pentru a doua oară introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali.
Argumentele de atunci ale CCR:
- Era necesară o nouă procedură legislativă. Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea. Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă.
- Legea nu respectă nici acum exigențele constituționale enumerate în decizia de neconstituționalitate din ianuarie:
- Claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, conţinutul normativ al legii reglementând lacunar şi defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situaţia în care subiecţii dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, preşedinte şi/sau vicepreşedinte al consiliului judeţean), cât şi natura juridică a acesteia;
- Egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai în privinţa anumitor aleşi locali;
- Indicarea sursei de finanţare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget.