La mai bine de 4 ani de la tragedia din Colectiv este așteptată o primă sentință a instanței/ Decizia va fi pronunțată luni de Tribunalul București

La mai bine de patru ani de la incendiul din 30 octombrie 2015 din Clubul Colectiv, care a ucis 64 de oameni și a mutilat alți aproximativ 150, magistrații Tribunalului București ar urma să pronunțe luni o primă sentință. În acest dosar – blocat 2 ani pe chestiuni de procedură – au fost trimise în judecată 13 persoane: fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, patronii clubului Colectiv, angajați ai ISU și reprezentanți ai firmei de artificii.

Decizia Tribunalului București nu va fi definitivă, putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel din Capitală.

În acest dosar sunt judecați cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, reprezentanții firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL – Daniela Niță și Cristian Niță și pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise, fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, trei angajați ai primăriei – Aurelia Iofciu, Larisa Luminita Ganea, Ramona Sandra Motoc și pompierii Antonina Radu și George Petrica Matei.

Procurorii au cerut pedepse maxime, de 15 ani/ Piedone: Dacă în club erau și copiii mei aș fi spus la fel, că nu am greșit

Tribunalul Bucureşti a finalizat dezbaterile în dosarul Colectiv luni, când a fost discutată partea din dosar care se referă la pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului, deşi ştiau că localul nu are aviz de securitate la incendiu. Procurorul DNA a solicitat ca cei doi pompieri să fie condamnaţi pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi uzurpare de calităţi oficiale, iar pedepsele să fie orientate spre maximum prevăzut de legea penală, care este de 15 ani, potrivit Agerpres.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Antonina Radu a susținut că nu era în atribuţiile ei să întocmească fişe privind clubul Colectiv şi a fost surprinsă când a aflat acuzaţiile care i se aduc în rechizitoriu.

„Această tragedie mi-a marcat viaţa în cel mai rău mod posibil de la momentul arestării. M-au luat ca pe ultimul criminal de la ISU, cu presă, cu alai. Tot ce a urmat a fost un coşmar pentru mine şi pentru copilul meu, care avea 9 ani şi care a realizat ce se întâmplă, pentru că era o mediatizare excesivă. Şi la şcoală a avut probleme. Acest coşmar sper să se termine aici şi să dispuneţi achitarea mea pentru că faptele de care sunt acuzată nu au legătură cu tragedia de la Colectiv”, a spus Antonina Radu.

Şi celălalt pompier, George Matei, şi-a susţinut nevinovăţia şi a declarat că el nici nu ştia că există clubul Colectiv şi că nu are nicio legătură cu izbucnirea incendiului.

„Ori de câte ori citesc rechizitoriul, nu înţeleg de ce sunt acuzat. Ce înseamnă intrare în legalitate? Nu înţeleg ce vor să spună procurorii (…). Tavan din lemn şi să verific. Cum? Poate că acel tavan din lemn avea termoprotecţia aplicată, asta nu înseamnă că nu ia foc (…). Presa mi-a făcut foarte mult rău. Eram arestat ca şi cel mai mare pericol social existent. Eu nu aveam acces la rechizitoriu, presa îl avea. Ulterior, am constatat că domnul procuror mi-a inversat cuvintele. DNA a zis că s-a transcris greşit. Cum să spui aşa ceva? Scria în presă că ştiam de existenţa clubului. Nu e adevărat. M-au afectat foarte mult lucrurile astea. Nu m-a ascultat nimeni. Mi-am schimbat percepţia pentru că am avut de a face cu sistemul DNA, să-ţi truncheze conversaţia, să te acuze, să te agaţe aşa, câte un pic, ca să arate că tu eşti vinovat. Nu e corect să lucrezi în halul acesta, nu e normal să prezinţi aşa lucrurile, fără să ştii ce înseamnă legislaţia privind securitatea la incendiu. ISU nu dă autorizaţie de funcţionare. De ce să mă acuzi că am permis funcţionarea clubului?”, a spus George Matei.

La termenele precedente, procurorii au cerut condamnarea celor trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 12 ani şi 10 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Procurorii au mai cerut ca Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – să fie condamnată la 14 ani şi 6 luni închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, la câte 12 ani şi 10 luni închisoare. De asemenea, Cristian Niţă să fie condamnat la cinci ani închisoare pentru tăinuirea unor probe.

De asemenea, reprezentanţii Parchetului au cerut aplicarea unor amenzi maxime pentru SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procurorii au mai cerut condamnarea fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Aceeaşi pedeapsă a fost cerută pentru trei funcţionari din Primărie – Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale), Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior), Ramona Sandra Moţoc (referent superior).

Și Cristian Popescu Piedone a susținut că este nevinovat, declarând în instanță că dacă în seara incendiului în club ar fi fost copiii săi ar fi spus la fel ca și acum, și anume că nu a greșit. „În educația pe care am primit-o am învățat să spun adevărul, să nu mint și să recunosc unde am greșit. Am spus adevărul și nu am ce să recunosc pentru că în situația de față nu am greșit cu nimic. Dacă în seara aceea în club erau și copiii mei, la fel v-aș fi spus, că nu am greșit. Dacă cineva mă consideră vinovat, să îi considere și pe cei peste 300 de primari care au semnat la fel ca mine”, a spus fostul primar al Sectorului 4.

Părţile civile din dosar – familiile celor decedaţi, dar şi persoanele rănite – au solicitat ca inculpaţii să plătească, în solidar cu instituţii publice, printre care şi Primăria Sectorului 4, despăgubiri uriaşe, care se ridică la sute de milioane de euro.

Procesul, blocat 2 ani pe chestiuni de procedură

Dosarul Colectiv a fost trimis în instanţă de către Parchetul General în aprilie 2016, iniţial la Judecătoria Sectorului 4, procesul fiind apoi mutat la Tribunalul Bucureşti. La dosarul principal au fost ataşate alte două dosare întocmite de DNA.

Doi ani, procesul a fost blocat pe chestiuni de procedură, iar judecătorul desemnat iniţial să se ocupe de acest caz a ieşit la pensie, fiind înlocuit în octombrie 2018 de Mihai Bălănescu. Noul judecător a promis că va grăbi soluţionarea dosarului, în fiecare săptămână fiind audiaţi zeci de martori şi victime.

Acuzațiile procurorilor

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu „nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Anchetatorii arată că, deşi au mers de mai multe ori la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.