Deputatul USR Ionuț Moșteanu: Nu împărtășesc entuziasmul legat de asumarea pe alegerea primarilor. Nu plec după fente PNL
Deputatul USR Ionuț Moșteanu spune că nu împărtășește entuziasmul legat de asumarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi și că nu pleacă după „fente ale PNL”, așa cum nu a plecat nici după „fentele PSD”. El susține că astfel se va ajunge la o moțiune care probabil va trece, că nu o să mai avem primari în două tururi și începe mecanismul pentru anticipate, pe un scenariu greșit însă. „Estimarea mea e (…) că vom rămâne cu alegeri de primari într-un tur și cu o criză guvernamentală”, afirmă deputatul USR.
Deputatul USR spune, într-un mesaj postat pe Facebook, că dacă PNL chiar voia revenirea la alegerea primarilor în două tururi, atunci varianta era o ordonanță de urgență.
Redăm postarea integrală a lui Ionuț Moșteanu:
- „Eu nu împărtășesc entuziasmul de pe FB legat de asumarea răspunderii guvernului pe alegerea primarilor în două tururi. Nu plec după fente PNL așa cum nu am plecat după fentele PSD.
- Dacă PNL chiar vroia să avem și primari în doua tururi și să pornim și mecanismul anticipatelor secvența era așa:
- – OUG pentru primari în 2 tururi, o eventuală respingere în Parlament dura minim 2 luni (cu atacuri la CCR, cu retrimitere de la Cotroceni, cu majorități la limită în comisii și în plen)
- – HG pentru organizare alegeri pe legislația în vigoare (OUG-ul de mai sus)
- – pact pentru anticipate să vezi că ai parlamentarii care să respingă de două ori numirea unui premier
- – demisia prim ministrului și începea procedura constituțională pentru anticipate
- Așa, avem o asumare a răspunderii și o moțiune care probabil va trece (PSD+ UDMR + 5 rătăciți, minorități sau ProRo). În scenariul ăsta nu o să mai avem primari în două tururi și începe mecanismul pentru anticipate. PNL o să zică ”eu am vrut primari în două tururi dar nu mă lasă oamenii răi”. De fapt nu vor nici primarii lor.
- Dacă nu trece moțiunea, PSD atacă la CCR și presimt ca CCR nu se va grăbi și tot nu se rezolvă.
- Dacă asta e strategia de anticipate, e greșită. Pentru anticipate trebuie un pact semnat cu partidele în care să vezi că bob numărat ai jumătate din Parlament gata să respingă de două ori propunerea de premier (ceea ce a propus USR în septembrie 2019).
- Estimarea mea, deși mi-aș dori foarte tare să mă înșel, e că vom rămâne cu alegeri de primari într-un tur și cu o criză guvernamentală.
- Și uite așa, în loc să îngroape PSD, PNL-ul le mai dă o șansă. În 2 tururi PSD pierdea toate orașele și le dispărea principala sursă de putere politică”.
Care este procedura angajării răspunderii Guvernului
Constituţia prevede că Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către parlament a unei moţiuni.
O primă situaţie este cea în care parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Dacă această moţiune este votată, atunci guvernul se consideră demis. În situaţia în care guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură depusă, proiectul de lege sau programul pe care şi-a asumat guvernul răspunderea se consideră adoptat (art. 114).
A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege, programul sau declaraţia guvernului, modificate sau completate, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat. Aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devin obligatorii pentru guvern.
În acest context, procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea guvernului.
INTERVIURILE HotNews.ro