Predoiu, criticat pentru "super-imunitatea" pe care o vrea pentru magistrați: Procuror: CSM se transformă în organ judiciar / Un fel de filtru înainte de filtru făcut de persoane care au ajuns acolo în baza unui vot / Argumentele Ministerului Justiției

Proiectul de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii, prevederi contestate deja de voci din sistem, care consideră că se creează astfel o super-imunitate pentru magistrați și „un fel de filtru înainte de filtru făcut de persoane care au ajuns acolo în baza unui vot”. Ministerul Justiției motivează instituirea unor mecanisme suplimentare prin „asigurarea unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare”.

Proiectul de lege privind desființarea Secției speciale prevede și două modificări menite să crească imunitatea magistraților:

• punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
• trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului;

Potrivit proiectului, prin care se propune modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor și a Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii, secțiile CSM se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu. În caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă. Dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.

Consultă aici proiectul de lege pus în dezbatere publică marți de către Ministerul Justiției

Cum argumentează Ministerul Justiției

Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea penală a judecătorilor şi procurorilor operează potrivit reglementărilor din Codul penal şi Codul de procedură penală. Împotriva judecătorilor şi procurorilor poate începe urmărirea penală şi se poate pune în mişcare acțiunea penală în condiţiile dreptului comun, însă sunt anumite măsuri procesuale care nu pot fi luate decât cu încuviințarea secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, art. 95 din Legea nr. 303/2004 stabilește în prezent că judecătorii şi procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reținuți şi supuși percheziției potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.

• „În scopul asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune.
• Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant și în documentele internaționale; totodată, reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv”, susține Ministerul Justiției.

Critici din sistem: Se creează o super-imunitate pentru judecători și procurori / Apare o situație halucinantă în care secțiile CSM se transformă în organe judiciare

Bogdan Pîrlog, prim-procurorul adjunct al Parchetului Militar al Tribunalului Militar București, consideră că obligativitatea de a-i fi prezentată procurorului general orice punere în mișcare a acțiunii penale împotriva unui magistrat poate duce până la urmă și la pierderea caracterului confidențial al urmăririi penale.

Procurorul, care conduce Asociația Inițiativa pentru Justiție, crede că se va ajunge ca procurorul general să cunoască toate cauzele în care sunt implicați magistrați. Și în prezent, procurorul general poate infirma orice punere în mișcare a acțiunii penale efectuată împotriva unui judecător sau procuror, dar nu i se prezină automat dosarul spre confirmare.

În ceea ce privește încuviințarea trimiterii în judecată a unui magistrat de către CSM, procurorul spune că „apare o situație halucinantă în care secțiile CSM se transformă în organe judiciare”:

• „Undeva între terminarea urmăririi penale și cameră preliminară, în cazul magistraților apare și secția corespunzătoare a CSM, care face ce – verifică legalitatea, verifică temeinicia, verifică dacă sunt probe suficiente, dacă au fost legal administrate? Până unde se duce acest control, apare o judecată înaintea judecății?
• La un moment dat, e posibil ca toți cei aleși în acestă secție a CSM să fie din zona de civil, să nu fie judecător de penal nici măcar unul, dar ei se vor pronunța. Să zicem că se întâmplă, se constată că e de trimis în judecată. Când ajunge la complet acea persoană care judecă cum va considera asta? Va fi o presiune suplimentară asupra instanței de fond și va fi o cenzură în plus”.

Procurorul militar consideră că se creează astfel un fel de filtru înainte de filtru făcut de niște persoane care au ajuns acolo în baza unui vot, iar absurdul se duce dincolo de orice limită.

„Noi nu ne dorim această super-imunitate, pe majoritatea nu ne interesează să primim așa ceva. Dimpotrivă, ne temem că genul acesta de filtru s-ar putea să-i încurajeze pe colegii cu tot felul de idei să devieze și mai mult pentru că vor ști că va fi foarte greu să fie trimiși în judecată. Din punctul meu de vedere, cu acest proiect și cu procedura de selecție a șefilor parchetelor, declanșată împotriva recomandărilor MCV și GRECO, actualul ministru al Justiției a dovedit că nu are ce căuta în funcție”, a declarat procurorul pentru HotNews.ro.

Și avocatul Elenina Nicuț consideră că se creează o superimunitate pentru judecători și procurori:

„(…) Dl ministru Predoiu vine cu o super imunitate pentru judecători și procurori. Pe scurt:

1. În prezent, există deja o inviolabilitate la reținere, arestare, percheziție = încuviințarea secției CSM.

2. Super imunitatea pe care o propune dl MJ Predoiu, constă în:

2.1. Autorizarea prealabilă a procurorului general la punerea în mișcare a acțiunii penale.

2.2. Încuviințarea secției CSM la trimiterea în judecată.

Deci încă două filtre deloc de neglijat.

Referiror la pct. 2.2., doar la CCR există o dispoziție similară și s-a făcut ceva balamuc pe subiect. Dar, dacă tot fac paralelă cu CCR, cum ar fi sunat că Dorneanu să poată bloca punerea în mișcare a acțiunii penale?”, a scris avocata pe Facebook.

Judecătorul Cristi Danileț comentează și el aceste prevederi, remarcând că procurorului general îi va reveni competența de a superviza inculparea magistraților în contextul în care ministrul Justiției are un cuvânt greu de spus în numirea procurorului general.

„MJ vrea modificarea legilor justitiei:

– e bine că dispare SIIJ și se revine la competenta anterioara de anchetare penală a magistratilor;

– nu e bine că se dă Procurorului General competenta de a superviza inculparea magistraților de procurorul de caz, atat timp cât ministrul Justiției are un cuvânt greu de spus în numirea PG;

– nu e bine că se dă CSM atribuția de a încuviința trimiterea în judecată a unui magistrat. O astfel de atribuție a existat pana în anul 2004, dar de atunci este consacrată independența procurorului de caz”, a scris judecătorul pe Facebook.

„Procurorul General devine superprocuror, iar CSM dobândește puteri sporite în materie penală pentru a decide pe fondul dosarelor”, a declarat Danileț pentru HotNews.ro.