Iohannis, întrebat ce șanse mai sunt pentru anticipate: Tocmai au scăzut

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, luni seară, ce șanse mai sunt în acest moment pentru organizarea alegerilor anticipate, răspunzând: „Tocmai au scăzut șansele”.

Întrebat de un jurnalist, luni seară, la Cotroceni, ce șanse mai sunt în acest moment pentru organizarea alegerilor anticipate, Iohannis a răspuns: „Tocmai au scăzut, sub 50%. Au scăzut șansele”.

Șeful statului a subliniat că este clar că suntem într-o situație politică complicată, însă i s-ar părea foarte riscant să fie perpetuat până în decembrie acest interimat. „Întoarcerea la electorat este soluția corectă, dar ea nu se poate realiza doar prin voința presedintelui, a afirmat Iohannis”.

Ședința Camerei Deputaților și a Senatului programată luni de la ora 16.00 pentru votul de învestire a Cabinetului Orban II a fost suspendată din lipsă de cvorum. PSD, Pro-România, ALDE și UDMR anunțaseră că nu participă la ședință.

De altfel, toate planurile politice au fost date peste cap, după ce Curtea Constituțională a decis luni că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier.

Conform unui comunicat, CCR a stabilit că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, astfel că șeful statului trebuie să facă o nouă propunere.

Care este procedura pentru anticipate

Alegerile parlamentare anticipate, care au ca efect scurtarea mandatului parlamentar, pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

De asemenea, în cursul unui an, parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată şi nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă (art. 89, alin. 2 din Constituţie).

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.