DOCUMENTAR Cinci ani de la tragedia din Colectiv: Vineri se va organiza un lanț uman în memoria victimelor, între Curtea De Apel Bucuresti si sediul clubului
„Acum 5 ani, un lant al durerii ne-a ingenuncheat #colectiv. Copii si parinti, frati si surori, prieteni si iubiti au ars pe 30 octombrie 2015 si ne-au schimbat viata fara ca macar sa stie asta. La 5 ani dupa #colectiv, un lant de incompetenta si coruptie inca ucide zi de zi in Romania. La 5 ani dupa #colectiv, cerem dreptate! Distantati din 4 în 4 metri, vom face un lant al memoriei intre Curtea De Apel Bucuresti si clubul Colectiv”, se arată în invitația făcută de organizatori.
Incendiul din clubul Colectiv a avut loc in noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansarii unui nou album, numit „Mantras of War”. Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa după ce focul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, punând capăt vieților unor tineri nevinovați.
În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Judeţean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colţea, ”Marie Curie” şi „Grigore Alexandrescu”. Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64, scrie Agerpres. Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi din Bucureşti şi alte câteva sute din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
Dosarul „Colectiv”
În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.
Daniela Niţă a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip „fântână de scenă” neînsoţite de fişe tehnice – care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, se mai arăta în rechizitoriu.
Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.
La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de „gravă neglijenţă”.
O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.
La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.
La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.
Parchetul General a anunţat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din „Colectiv” în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului şi a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit tragediei.
La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din „Colectiv”, în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.
Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
De asemenea, Daniela Niţă – patroana firmei de artificii – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.
Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. În general, suma medie stabilită de instanţă pe care trebuia să o primească fiecare parte civilă era de 250.000 de euro, dar existau părţi civile care urmau să încaseze 500.000 euro. S-a mai decis că ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite, dar şi peste 28 milioane lei către Ministerul Sănătăţii. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la „cerere”. Doar trei inculpaţi au acceptat să fie audiaţi în acea zi, iar alţii, printre care şi Cristian Popescu Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment produs în clubul Colectiv.
La 14 octombrie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2015 a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi „pentru”. Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. În 19 octombrie 2020, proiectul de lege adoptat a fost trimis la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Şeful statului a anunţat, în 28 octombrie, că data promulgării acestei legi este chiar 30 octombrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la incendiul din Colectiv.
Asociaţia Colectiv GTG 3010
La 28 martie 2016, a fost înfiinţată Asociaţia Colectiv GTG 3010, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţii şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.
În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donaţii în valoare de 56.530 de lei, obţinuţi prin vânzarea biletelor. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.
La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ”Noapte albă la #Colectiv” – din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, au fost aprinse lumânări în memoria victimelor. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur, unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.
În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.
A doua ediţie a #3010 Festival a avut loc în 30 octombrie 2017, fondurile şi donaţiile obţinute în urma evenimentului fiind folosite în beneficiul victimelor din Colectiv.
La 30 octombrie 2018, Arhiepiscopia Bucureştilor a oficiat două slujbe de pomenire pentru tinerii morţi în incendiul din clubul Colectiv, la biserica Sfântul Nicolae – Broşteni şi în Piaţa Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei. Slujbe de pomenire au fost oficiate şi la Galaţi şi Brăila. În aceeaşi zi a fost organizat „Marşul Chitarelor”, când victimele incendiului din Colectiv au fost comemorate pe traseul Piaţa Unirii – Club Colectiv.
Artişti solidari cu victimele şi supravieţuitorii din club Colectiv
În noiembrie 2015, artistul internaţional André Rieu a adus un omagiu victimelor de la clubul Colectiv, a lansat DVD-ul ”Andre Rieu live în Bucureşti” şi a participat la Gala Caritabilă organizată pentru susţinerea victimelor incendiului din #Colectiv, în cadrul căreia violonistul a donat profitul realizat din vânzarea noului DVD lansat.
Tot în 2015, la 14 noiembrie, a fost organizat concertul caritabil „Împreună rezistăm”, în sprijinul victimelor incendiului de la clubul Colectiv, la care au participat numeroase trupe muzicale.
Soprana Angela Gheorghiu a susţinut, în 29 noiembrie 2015, la Ateneul Român, un concert extraordinar dedicat strângerii de fonduri necesare pentru tratamentul victimelor incendiului de la clubul Colectiv.
Anul următor, artista Margareta Pâslaru a lansat, chiar în faţa clubului Colectiv, la 30 mai 2016, albumul de autor „Cum să te las?”, în beneficiul supravieţuitorilor de la tragicul eveniment, urmând ca toate câştigurile rezultate în urma vânzării acestuia să fie direcţionate către asociaţia supravieţuitorilor incendiului din Colectiv.
La trei ani de la tragedia din clubul Colectiv, în 30 octombrie 2018, artista folk Maria Gheorghiu a lansat videoclipul piesei „Niciodată uitarea”, scrisă chiar în zilele următoare tristului eveniment, dar pe care nu a putut s-o cânte mult timp după ce a compus-o.
Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye To Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv – Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Ţelea şi Bogdan Enache – au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.
Filmul „colectiv” al cineastului Alexander Nanau a câştigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediţie a festivalului Internaţional de Film de la Zürich. Acelaşi film documentar a fost, la 15 octombrie 2020, propunerea României la premiile Oscar 2021, pentru secţiunea „Cel mai bun lungmetraj internaţional”, anterior numită „Cel mai bun film într-o limbă străină”. Propunerea a fost făcută de către o comisie a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).
INTERVIURILE HotNews.ro