Beny Steinmetz, condamnat la 5 ani de închisoare în Elveția / Miliardarul a primit aceeași pedeapsă în dosarul Ferma Băneasa

La șapte ani după începerea anchetei, un tribunal elvețian l-a condamnat vineri pe magnatul franco-israelian Beny Steinmetz, 64 de ani, la cinci ani de închisoare cu executare pentru coruperea unor agenți publici în Guineea, într-un dosar privind licențele miniere, scrie AFP.

Benyamin Steinmetz (64 de ani) a fost condamnat definitiv de justiția din România, în decembrie 2020, la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Acesta nu a fost însă încarcerat.

„Reiese din ceea ce a fost expus … că aceste concesiuni au fost obținute prin corupție și că Steinmetz a colaborat cu alte persoane” pentru a le obține, a afirmat șefa tribunalului din Geneva, Alexandra Banna.

Tribunalul îl „condamnă la o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani”, a adăugat ea.

Acesta a fost obligat la plăți compensatorii (o formă de despăgubire) de 50 de milioane de franci elvețieni (46 milioane) către statul elvețian. Este vorba de pedeapsa cerută de parchetul elvețian.

Este o „mare nedreptate”, a declarat Beny Steinmetz la ieșirea din tribunal. Avocatul său a anunțat că va ataca sentința în apel.

ONG Public Eye, care în 2013 a publicat o organigramă foarte complexă a grupului lui Beny Steinmetz, acest dosar este „emblematic pentru practicile prădătoare din sectorul minier” și constituie o „adevărată imersiune în mecanismele corupției internaționale, având ca fundal Guineea, una dintre cele mai sărace țări din lume”.

Tribunalul din Geneva a examinat acuzațiile privind acordarea de mită în valoare de 10 milioane de dolari (8,2 milioane euro), prin intermediul unor conturi elvețiene, către funcționari de rang înalt din Guineea, cu scopul de a acorda grupului lui Beny Steinmetz (BSGR) drepturi miniere în sudul acestei țări din Africa de Vest, foarte săracă, în ciuda abundenței resurselor naturale.

Potrivit parchetului, un „pact de corupție” ar fi fost încheiat între Beny Steinmetz și reprezentanții săi din Guineea, cu fostul președinte Lansana Conté (decedat în 2008) și cu cea de-a patra sa soție, Mamadie Touré.

La sfârșitul anilor 2000, guvernul președintelui Lansana Conté, cu puțin timp înainte de moartea acestuia, a acordat exploatarea unui zăcământ de fier din Simandou grupului magnatului franco-elvețian, în detrimentul grupului anglo-australian Rio Tinto.

În 2013, Beny Steinmetz a afirmat într-un interviu că a investit 170 de milioane de dolari în această mină, înainte de a vinde 51%, în 2010, către grupul brazilian de materii prime Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, respectiv de 30 de ori mai scump. O tranzacție calificată de unii ziariști drept „lovitura secolului”.

După alegerea sa în 2010, noul președinte Alpha Condé a anulat toate licențele de exploatare minieră acordate de predecesorul său Lansana Conté (1984-2008), printre care și drepturile BSGR, în 2014.

După ani de lupte, Beny Steinmetz și noua președinție din Guineea au ajuns la un acord în 2019 prin care miliardarul renunță la drepturile asupra Simandou în schimbul abandonării anchetelor pentru corupție în țara africană. Nu însă și în Elveția.

Personaj esențial în procesul de la Geneva, Touré a recunoscut că a primit mită și este de atunci protejată de justiția americană. Convocată ca martor la Geneva, aceasta nu s-a prezentat la proces, ca alți zece martori ai apărării.

Președinta tribunalului a arătat însă că „banii acordați lui Mamadie Touré provin într-adevăr de la BSGR”.

Beny Steinmetz, care locuia la Geneva în acea perioadă, a susținut că nu i-a dat niciodată mită lui Touré. Potrivit apărării, aceasta nu era soția președintelui Conté ci doar o amantă care nu exercita nicio influență.

În timpul procesului, Steinmetz a încercat să minimizeze rolul său, afirmând că nu era decât un „consilier” în cadrul BSGR și că nu era la curent cu detaliile financiare.

O viziune respinsă de tribunal, care a subliniat că reiese dintr-o reuniune din 2007 că „Steinmetz cunoștea toate proiectele grupului și era foarte implicat” în chestiunile financiare.

Beny Steinmetz a făcut avere în industria diamantelor la Anvers, în Belgia, între 1970 și 1997, înainte de a reveni în Israel unde a fondat grupul BSGR, centrat pe investiții în resurse naturale și imobiliare.