Avertismentul GRECO: Guvernele să prevină riscurile de corupţie în măsurile de limitare a impactului economic al pandemiei

Guvernele ar trebui să gestioneze riguros riscurile privind corupţia care au apărut din cauza necesităţii adoptării unor măsuri extraordinare pentru a combate pandemia de COVID-19, printre care infuzia unor sume mari de bani în economie pentru a reduce impactul său economic şi social, arată GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei, în raportul său anual.

GRECO subliniază că mai bine de un an ţările au fost nevoite să pună în practică măsuri de urgenţă care au dus la concentrări de putere şi la derogări privind drepturile fundamentale, măsuri care merg mână în mână cu riscuri de corupţie, ce nu trebuie să fie subestimate. Aceste riscuri pot fi în mod special pronunţate cu privire la sistemele de achiziţii publice atunci când vine vorba despre chestiuni precum conflictele de interese şi rolul activităţii de lobby.

„În vremurile dificile cu care ne confruntăm, guvernele ar trebui să își intensifice eforturile pentru a se asigura că toate politicile și acțiunile care vizează abordarea crizelor economice și de sănătate publică respectă standardele anticorupție. Legislația adecvată și cadrul instituțional pentru combaterea corupției nu sunt suficiente. Trebuie să vedem aceste standarde aplicate eficient în practică, iar guvernele trebuie să acționeze cu transparență și responsabilitate”, spune secretarul general Marija Pejčinović Burić, citat într-un comunicat de presă al Consiliului Europei.

În raportul anual, preşedintele GRECO, Marin Mrcela, face un apel către state pentru a urma îndeaproape principiile elaborate de organismul anticorupție în 2020, pentru a preveni riscurile de corupţie în contextul pandemiei.

„Este esenţial ca, în situaţiile stării de urgenţă, toate deciziile şi procedurile să fie elaborate cu transparenţă, integritate şi responsabilitate”, spune el.

Pe baza activităţii GRECO din 2020, preşedintele acestui organism îşi exprimă regretul că în unele state membre există „tentative flagrante” din partea puterilor executivă şi/sau legislativă de a ataca, a intimida sau a subordona sistemul judiciar. ”Atunci când privim măsurile de prevenire a corupţiei, trebuie să ne gândim la faptul că nu trebuie să vedem lupta împotriva corupţiei ca formă separată, sau chiar opusă, de independenţa judiciară. Prima este esenţială pentru a doua şi viceversa”, a explicat Mrcela.

Raportul analizează măsurile luate în 2020 de statele membre GRECO pentru prevenirea corupţiei şi incluse în a patra rundă de evaluare – care vizează parlamentari, judecători şi procurori – şi în cea de-a cincea rundă de evaluare, care se concentrează pe guvernele centrale – inclusiv funcţii executive de rang înalt – şi pe instituţiile de aplicare a legii.

Până la finalul lui 2020, statele membre GRECO implementaseră integral aproximativ 40% dintre recomandările sale pentru a preveni corupţia cu privire la parlamentari, judecători şi procurori. Recomandările cu cea mai redusă conformitate au fost cele făcute cu privire la parlamentari (doar 30% implementate integral), urmaţi de judecători (41%) şi procurori (47%).

A cincea rundă de evaluare era în plină desfăşurare la finalul anului, cu rapoarte de evaluare deja încheiate pentru 21 de state. Majorităţii ţărilor evaluate până acum li s-a cerut să adopte sau să revizuiască codurile de conduită pentru funcţii executive de top. Un motiv de îngrijorare special a fost reticenţa unor state de a dezvălui informaţii oficiale în acord cu legislaţia privind libertatea de informare, precum şi cu lobby-ul şi conflictele de interese.

De asemenea, raportul analizează principalele aspecte anticorupţie referitoare la instituţiile de aplicare a legii, printre care politici anticorupţie şi de integritate, politici privind resursele umane şi protejarea avertizorilor de integritate.

Până la finalul lui 2020, 16 ţări – între care și România – au făcut obiectul procedurii de nerespectare în cadrul celei de-a patra runde de evaluare de GRECO. Celelalte state sunt Andorra, Armenia, Austria, Bosnia, Cehia, Danemarca, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Polonia, Portugalia, Serbia, Turcia şi Ungaria.

Belarus a fost singura ţară vizată de procedura de nerespectare din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat joi Guvernului României să autorizeze publicarea imediată a ultimului Raport GRECO, acesta vizând și impactul modificărilor aduse legilor justiției în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupție din România.

„Nu există și nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO. Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce”, au transmis cele două asociații, printr-un comunicat de presă.