Schimbare cu impact major în domeniul licitațiilor pentru grăbirea proiectelor, inclusiv cele din PNRR: Autoritățile vor fi OBLIGATE să încheie contractele cu ofertantul câștigător, fără să mai aștepte soluționarea definitivă în instanță a contestațiilor / Ce alte modificări au fost adoptate

Legislația în domeniul achizițiilor publice a fost modificată de către guvernul Cîțu printr-o Ordonanță de Urgență menită să flexibilizeze și să urgenteze implementarea proiectelor majore de investiții, în special în perspectiva respectării programului pentru proiectele finanțate prin PNRR. O modificare majoră presupune că autoritățile contractate sunt obligate să încheie contractele cu ofertanții câștigători, dacă există o decizie favorabilă de la CNCS sau în primă instanță, fără să mai aștepte soluționarea definitivă a contestațiilor din instanțe. Totodată, a crescut și taxa pe care firmele vor trebui să o plătească dacă vor să înainteze contestații după desemnarea câștigătorului la procedură.

OUG-ul adoptat miercuri de către guvernul Cîțu și consultată de HotNews.ro se precizează că vine pe fondul necesității „unor masuri urgente pentru perfecționarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecința cea mai grava in acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local, inclusiv a celor finanțate din Planul National de Redresare și Rezilienta (PNRR).”

Poate cea mai mare modificare presupune că autoritățile contractate sunt obligate să încheie contractele cu ofertanții câștigători, dacă există o decizie favorabilă de la CNCS sau în primă instanță, fără să mai aștepte soluționarea definitivă a contestațiilor din instanțe.

În prezent legislația stipulează că autoritățile contractante au acest drept, însă nu foarte multe au și făcut uz de el de când a fost introdus în lege.

Un exemplu în care acest drept a fost folosit îl regăsim la Compania de Drumuri și Autostrăzi care a decis să semneze contractele pentru execuția tronsoanelor 3 și 4 ale drumului expres DX12 Craiova Pitești fără a mai aștepta deciziile finale la contestațiile din instanțe, ci mergând doar pe decizia favorabilă de la CNSC.

În acel caz, povestea Lotului 3 totul s-a finalizat prin semnarea contractului, în schimb la Lotul 4 o instanță de judecată a întors de două ori rezultatul în urma contestațiilor, ca într-un final – după un an pierdut – să se ajungă tot la decizia dată din start de către CNAIR.

Astfel, conform textului ordonanței adoptate de guvern miercuri și consultate de HotNews.ro, articolul 9, alineatul (4) din legea 1010/2016 se modifica și va avea următorul cuprins:

• ,,(4) Autoritatea contractanta are obligația sa încheie contractul cu ofertantul declarat câștigător, ulterior pronunțării unei soluții de menținere a rezultatului procedurii de atribuire de către C.N.S.C., chiar daca împotriva respectivei decizii a fast introdusa calea de atac a plângerii și cauza nu a fast soluționată în mod definitiv și, în orice caz, numai după expirarea termenului legal de așteptare prevazut la art. 59 alin. (1 ). ”

Totodată, articolul 49, alineatul (6) se modifica și va avea următorul cuprins:

• ,,(6) Autoritatea contractanta are obligația sa încheie contractul cu ofertantul declarant câștigător ulterior pronunțării unei solutii de menținere a rezultatului procedurii de atribuire de către instanta, chiar daca respectiva hotărâre a fast atacata cu recurs și cauza nu a fast soluționată în mod definitiv și, în orice caz, numai dupa expirarea termenului legal de așteptare prevazut la art. 59 alin. (1 ). Hotărârea primei instante este executorie și nu se poate dispune suspendarea punerii 1n executare a acesteia.”

În legea de până acum, la ambele articole era prevăzut că autoritatea contractantă „ARE DREPTUL”, iar de acum încolo va fi că „ARE OBLIGAȚIA”.

Legea prevede că în cazul în care cei care contestă mai departe în instanță câștigă definitiv, aceștia pot primi despăgubiri stabilite de instanță care vor fi suportate din bugetul autorității contractante și care, în anumite condițiții, pot fi recuperate de la angajații vinovați.

• „În situația în care autoritatea contractantă a încheiat acordul-cadru/contractul de achiziție cu respectarea deciziei Consiliului sau a hotărârii judiciare de soluționare în prima instanță a contestației, eventualele despăgubiri stabilite de către instanța, în conformitate cu prevederile prezenței secțiuni, în sarcina autorității contractante vor fi suportate din bugetul acesteia, care poate dispune adoptarea de măsuri împotriva persoanei/persoanelor implicate în procesul de achiziție publică ce a făcut obiectul despăgubirilor numai dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea ori omisiunea îndeplinirii de către acestea, cu vinovăție, constând în culpă gravă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor ce le revin.”

Conform expunerii de motive a OUG-ului, „modificarea legislativă vizează eficientizarea procesului de achiziție publică și derularea investițiilor în graficul estimat, permițând semnarea contractului cu ofertantul declarat câștigător după pronunțarea deciziei CNSC/hotărârii judecătorești în primă instanță, fără a mai aștepta eventuală soluționare în instanță a plângerii/recursului. ”

O altă modificare se referă și la taxa pe care o firmă care vrea să conteste rezultatul unei licitații care rămâne 2% din valoarea contractului, dar pragul maxim crește de la 880.000 de lei în legea actuală, la 2.000.000 de lei în condițiile noului OUG adoptat.

Alte modificări adoptate: reducerea întregului proces de la peste 2 ani la 6 luni, limitarea probelor aduse ulterior la contestații, limitarea prejudiciilor

UPDATE Potrivit unui comunicat al Guvernului publicat ulterior adoptării OUG-ului sunt detaliate și celelalte modificări aprobate:

– a fost eliminată din sarcina operatorului economic declarat câștigător obligația de a prezenta certificate fiscale pentru toate sediile secundare/ punctele de lucru, aceasta fiind înlocuită cu o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că nu și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor sau cele privind contribuțiile la asigurările sociale, fără alte documente suplimentare. În practică, obținerea certificatelor fiscale s-a dovedit a fi o povară administrativă excesivă, mai ales în cazul operatorilor economici cu sute sau chiar mii de sedii secundare.

– alte modificări legislative importante vizează reducerea duratei întregului proces de achiziție publică, de la peste 2 ani (durata medie actuală) până la 6 luni, printr-o serie de măsuri cum ar fi: diminuarea perioadei maxime de prelungire a termenului de întocmire a raportului procedurii sau a raportului intermediar (spre exemplu în cazul licitației deschise și al licitației restrânse, perioada de prelungire se reduce de la 80 la 30 de zile), reducerea la jumătate a termenului de publicare a deciziei de anulare a procedurii și, respectiv, eliminarea posibilității de prelungire a termenului stabilit pentru depunerea documentelor în susținerea DUAE, în cazul procedurii simplificate.

– o noutate o reprezintă introducerea posibilității pentru autoritatea contractantă sancționată contravențional să poată dispune măsuri împotriva persoanei responsabile, în cazul în care o instanță judecătoarească constată culpa gravă a respectivei persoane în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuților ce îi revin.

– a fost clarificată situația în care deciziile CNSC sunt atacate cu plângere la instanța de judecată, situație în care nu se mai pot depune probe noi față de cele care au fost depuse în cadrul contestației inițiale.

– o altă prevedere se referă la limitarea reparației prejudiciului încercat la valoarea cheltuielilor de elaborare a ofertei și de participare la procedura de atribuire.