Colectiv – 65 de morți și niciun vinovat după 6 ani / Cronica unui proces eșuat. "Ne-am agățat, unii cu disperare, de speranța că dreptatea va triumfa"

Șase ani, astăzi, de la tragedia care a marcat România – Colectiv. 65 de tineri care erau în club la concertul trupei Goodbye to Gravity au murit. Alți peste 150 au fost răniți, iar unii dintre ei au rămas mutilați pe viață și bat și acum drumul spitalelor. Pentru prima dată atunci, după incendiu, în România s-a strigat în stradă „Corupția ucide”. La 6 ani de atunci, nu există niciun vinovat. Procesul se târăște de aproape doi ani la Curtea de Apel, după ce în prima instanță au fost condamnați primarul Cristian Popescu Piedone, cei trei patroni ai clubului Colectiv și câțiva funcționari. „Un simulacru de justiție al cărui scop este acela de a trage, în fel și chip, de timp pentru a amâna pronunțarea unei sentințe, spre a menaja sensibilități politice și de stat” – așa a descris procesul Alexandra Furnea, unul dintre supraviețuitorii incendiului din 30 octombrie 2015.

Cronologia unei tragedii

30 octombrie 2015 – Goodbye to Gravity a urcat pe scenă și a început să cânte în fața a sute de tineri.

• Ora 22:32:00 – se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei.
• Ora 22:32:16 – imediat după ce artificiile s-au stins, spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate, acoperind o suprafaţă tot mai mare.
• Ora 22:32:26 – tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente.
• Ora 22:32:35 – suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacara devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire. Mai departe, suprafaţa tavanului cuprinsă de flăcări creşte extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul.
• Ora 22:33:01 – în interiorul clubului se află un număr mare de persoane strânse în jurul spaţiului deschis de unde se face accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens, cuprinzând întregul club.
• 31 octombrie 2015 ora 3:40 – Parchetul Tribunalului Bucureşti anunță că anchetează cauzele incendiului de la Clubul Colectiv.
• 31 octombrie 2015 – 27 de tineri au murit arși.
• 31 octombrie 2015 – Primarul Cristian Popescu Piedone spune că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul de vedere al primăriei Clubul Colectiv a funcționat legal.
• 1 noiembrie 2015 – Numărul tinerilor decedați a ajuns la 30.

Până în decembrie, numărul celor care au murit în spitale a crescut zilnic. În 14 martie 2016, un tânăr în vârstă de 21 de ani – al 64-lea – a murit la Spitalul Floreasca din Capitală, la aproape 5 luni de la incendiu. Bilanțul tragediei s-a oprit la 65, după ce un alt tânăr victimă a incendiului a murit în iulie 2017.

Mulți dintre ei s-au stins din cauza infecțiilor nosocomiale din spitale. „Nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Din Franţa şi Germania, din foarte multe părţi, am primit astfel de solicitări. Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii” – declara, la câtea zile de la tragedie, ministrul de atunci al Sănătății Nicolae Bănicioiu.

Niciun vinovat

În decembrie 2019, la patru ani de la tragedie, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv:

• Cristian Popescu-Piedone – fost primar al Sectorului 4 și actual primar al Sectorului 5: 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Clubul Colectiv
• George Alin Anastasescu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă
• Costin Mincu – patron Colectiv: 11 ani si 8 luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă
• Paul-Cătălin Gancea – patron Colectiv: 11 ani si 8 luni de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă
• Antonina Radu – pompier ISU: 9 ani si 2 luni de închisoare cu executare
• George-Petrică Matei – pompier ISU: 9 ani si 2 luni de închisoare cu executare
• Aurelia Iofciu – angajată a Primăriei Sector 4: 8 ani de închisoare cu executare
• Luminiţa Larisa Ganea – consilier superior la Primăria Sector 4: 7 ani de închisoare cu executare
• Sandra Ramona Moţoc- referent superior la Primăria Sector 4: 3 ani de închisoare cu suspendare
• Daniela Ioana Niță – patron firmă de artificii: 12 ani si 8 luni de închisoare cu executare (a fost găsită moartă, în august 2021)
• Cristian Mihai Niţă – patron firmă de artificii: 3 ani si 6 luni de închisoare cu executare
• Zaharia Viorel – pirotehnist: 9 ani si 8 luni de închisoare cu executare
• Moise Marian – pirotehnist: 10 ani de închisoare cu executare
• Clubul Colectiv SRL: 470 zile amendă, cu o sumă corespunzatoare de 5.000 lei pentru ziua de amendă, și confiscarea sumei de 62.298 lei
• Golden Ideas Fireworks Artists SRL: 470 zile amendă, cu o suma corespunzătoare de 5.000 lei pentru ziua de amendă
• SC Noran Prompt Serv SRL: confiscarea sumei de 147.133 lei

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi cu ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro victimelor incendiului.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată de către persoanele condamnate, dar şi de către procurori, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel București.

„Ne-am agățat, unii cu disperare, de speranța că dreptatea va triumfa”

Au trecut aproape doi ani de la aceste condamnări și încă nu există o decizie definitivă a instanței, după ce procesul a fost amânat de nenumărate ori și s-a blocat în proceduri.

Procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie, însă completul de judecată a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cazul a ajuns şi în atenţia CSM, iar Secţia pentru judecători a Consiliului a solicitat revocarea procurorului de şedinţă Melinda Diaconescu, însă şeful DNA, Crin Bologa, a refuzat. Cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Ulttimul termen al procesului a fost în 20 octombrie, iar Curtea de Apel Bucureşti a publicat, pe portalul instanțelor, variantele de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru Cristian Popescu Piedone şi pentru ceilalţi funcţionari condamnați în prima instanță. În total, sunt 29 de variante de schimbare a încadrării juridice.

Peste 40 de supraviețuitori și rude ale tinerilor care și-au pierdut viața în incendiul din Colectiv atrăgeau atenția în luna aprilie a acestui an, când s-a pus problema schimbării încadrării juridice a infracțiunilor inculpaților, că astfel aceștia s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporționate față de gravitatea faptelor comise și a consecințelor lor.

• „Pentru reprezentanții sistemului judiciar dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componență politică jenează și influențează deopotrivă. Pentru noi, însă, este tragedia care ne-a distrus viețile, oroarea care ne-a răpit persoanele iubite de lângă noi și supliciul care ne-a mutilat trupurile și sufletele dincolo de recunoaștere, transformându-ne în veșnici pacienți. Pentru părinți, este groaza indescriptibilă care i-a făcut orfani de copii și i-a aruncat într-un doliu perpetuu, imposibil de depășit.
• An de an, ne-am pus nădejdea în Justiție, sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia să izbutim să obținem măcar un crâmpei de alinare. O rezolvare cinstită a cazului, ne-am spus în toată această vreme, ne-ar reda încrederea în România și ar face ca moartea celor dragi să reprezinte mai mult decât 65 de răni nevindecate, arse pe trupul înțesat de tragedii al acestei țări.
• Ne-am agățat, unii cu disperare, de speranța că dreptatea va triumfa și astfel ne va elibera de o parte din suferința, disperarea și ura pe care le simțim, ajutându-ne să aruncăm, în sfârșit, un pic de țărână peste mormintele celor pierduți și să ne continuăm, atât cât este omenește posibil, viețile”, arătau cei peste 40 de supraviețuitori și rude ale victimelor într-o scrisoare „adresată românilor, sistemului judiciar și presei”.

Alexandra Furnea este unul dintre supraviețuitorii incendiului din 30 octombrie 2015. A suferit arsuri grave, în zona spatelui, a umerilor și a mâinilor și a rămas cu cicatrice de care nu va scăpa toată viața.

Într-un mesaj postat în 20 octombrie pe Facebook, ea face o radiografie dură a situației în care se află România astăzi, la 6 ani de la tragedie.

Despre lungul proces Colectiv, Alexandra Furnea spune că „s-a transformat într-un simulacru de justiție al cărui scop este acela de a trage, în fel și chip, de timp pentru a amâna pronunțarea unei sentințe, spre a menaja sensibilități politice și de stat”:

• „Cum să fiu, într-o țară în care oamenii ard în spitale ca niște torțe însuflețite ce aruncă lumini crude, sfredelitoare, asupra corupției și a delăsării în care ne complacem? Cum să fiu, într-o țară în care autoritățile azvârlă vina dintr-o parte în alta și când nu mai au cui să o paseze, ridică din umeri și merg înainte, fără să le pese de zgomotul de sfărâmare pe care îl scot pașii lor greoi când calcă peste cadavrele acestui neam?
• Cum să fiu, într-o țară în care sistemul juridic umilește victimele pentru a proteja vinovații, mimând dreptatea cu schimonoseli teatrale, de mare mincinoasă? Cum să fiu când am senzația că procesul Colectiv s-a transformat într-un simulacru de justiție al cărui scop este acela de a trage, în fel și chip, de timp pentru a amâna pronunțarea unei sentințe, spre a menaja sensibilități politice și de stat?
• Cum să fiu când astăzi, cu 10 zile înainte de comemorarea celor 6 ani trecuți de la incendiu, este programat un nou termen în acest proces și, în loc să simt speranță, mă aștept la tot ce este mai rău din partea unui sistem în care ar trebui să cred?”.