Secția specială, pe care PSD nu vrea să o desființeze, doar 5 rechizitorii și peste 24,58 de milioane de lei cheltuiți în cei trei ani de existență / Câți bani s-au dus pe chirii pentru locuințe de serviciu și pe diurne
Controversata Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), pe care PSD, partid care va intra la guvernare, nu vrea să o desființeze, în pofida avertismentelor Comisiei Europene, a cheltuit în cei trei ani de existență peste 24,58 de milioane de lei. Peste 19,2 milioane de lei au fost pentru salariile procurorilor, ofițerilor și personalului auxiliar, în timp ce aproape 3,4 milioane de lei s-au dus pe chirii pentru locuințele de serviciu și pentru diurne, conform datelor furnizate HotNews.ro de către Parchetul General. În tot acest timp, SIIJ a trimis în judecată doar cinci dosare.
Secția specială, înființată de guvernarea PSD în octombrie 2018, este din nou printre principalele teme de pe agenda publică pentru că PSD – care va intra la guvernare alături de PNL și UDMR – nu vrea să o desființeze. „Bine ar fi să facem SIIJ și mai functională”, spunea Marcel Ciolacu în 9 noiembrie, la finalul primei runde de negocieri cu PNL și UDMR pentru formarea noului guvern. Tot liderul PSD spunea că MCV trebuie închis, dar nu prin desființarea Secției speciale: „Cred că am fost foarte clar. În acea zonă (n.r. – justiție) trebuie intervenit și văzut ce trebuie făcut, astfel încât să închidem MCV-ul, dar nu prin desființarea SIIJ”.
Negocierile PNL-PSD-UDMR pe capitolul justiție nu sunt însă încheiate.
Reamintim că și în ultimul raport MCV emis de către Comisia Europeană în luna iunie se subliniază asumarea de principiu a Guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor MCV. Planurile prevăzute în memorandum includ și proiectul de lege de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și modificări ale legilor justiției, ambele fiind direct legate de recomandările MCV.
Dincolo de MCV și de cerințele Comisiei Europene, rămâne activitatea SIIJ: ce a făcut în cei 3 ani de la înființare și cât a cheltuit. HotNews.ro a solicitat Parchetului General aceste date.
Cât a costat SIIJ în cei 3 ani de existență
De la înființare, în octombrie 2018, și până la finalul lunii octombrie a acestui an, Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a cheltuit peste 24,58 de milioane de lei. Din acestă sumă, peste 19,2 milioane de lei au fost pentru salariile procurorilor, ofițerilor și personalului auxiliar, conform datelor transmise vineri HotNews.ro de către Parchetul General.
Secția specială a plătit peste 1,5 milioane de lei chirii pentru locuințele de serviciu ale angajaților și peste 1,8 milioane de lei diurnă. În total, aproape 3,4 milioane de lei (3.397.545). O sumă importantă – 1.183.230 – a fost cheltuită pentru chiria sediului SIIJ.
Indemnizația de hrană pentru procurori și personalul auxiliar juridic și conex este inclusă în venitul brut, iar coloana ”Drepturi nete” este formată din: 3 călătorii/anual, o călătorie/an pentru concediul de odihnă și 4 călătorii/lunare, plus drepturile nete ale ofițerilor de poliție judiciară detașați la această secție: norma de hrană și norma de echipament.
Cinci rechizitorii în trei ani
La finalul lunii octombrie, stocul de dosare de la Secția specială ajunsese la 6.878, dintre care 1.935 au fost înregistrate în 2021. În cursul acestui an, procurorii din cadrul SIIJ au soluționat 908 dosare. Un singur dosar a fost trimis însă în judecată. Restul au fost clasate.
Bilanț SIIJ pe 2021:
- 908 dosare soluționate – 1 rechizitoriu și 907 cauze clasate.
Bilanț SIIJ pe 2020:
- 552 de dosare soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați și 550 de cauze clasate. SIIJ a a adus printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni.
Bilanț SIIJ pe 2019:
- 417 dosare penale soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată și 415 cauze clasate. Unul dintre dosarele trimise în judecată i-a vizat pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea.
Cine sunt cei șase procurori de la Secția specială. Vor rămâne 5, după plecarea Adinei Florea
Secția specială are un număr total de 31 de posturi, din care 15 posturi de procuror. La acest moment, sunt ocupate 6 posturi de procuror, a precizat Parchetul General. Din cei 6 procurori, vor rămâne 5, pentru că Adina Florea, care a condus secția, va pleca la Inspecția Judiciară, după ce a câștigat concursul pentru un post de inspector.
SIIJ este condusă de către procurorul șef adjunct Marin Nicolae.
Cei șase procurori de la SIIJ sunt:
- Adina Florea
- Marin Nicolae
- Mihaiela Iorga Moraru
- Sorin Eugen Iasinovschi
- Adina Petrescu
- Nicolae Adelin Mihăilă
Veniturile declarate de procurorii SIIJ
Veniturile procurorilor SIIJ, conform ultimelor declarații de avere, completate în mai-iunie 2020 și publicate pe site-ul CSM în februarie 2021:
- Adina Florea – Venit anual încasat: 220.748 de lei, sumă căreia i se adaugă 1.450 de lei din vouchere de vacanțe și 1.174 lei (de la Parchetul Tribunalului Constanța, unde a lucrat înaintea numirii la SIIJ) din sentințe pentru daune interese moratorii sub forma dobânzii ilegale pentru 2019.
- Marin Nicolae – Venit anual încasat: 342.750 de lei, vouchere: 1.450, drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești (de la Judecătoria Buzău): 174.166 de lei.
- Mihaiela Iorga Moraru – Venit anual încasat: 213.000 de lei (venituri aferente anului 2017) și circa 15.300 de lei din hotărâri judecătorești.
- Sorin Eugen Iasinovschi – Venituri: Din salariu: 212.528 de lei, din hotărâri judecătorești: 60.677 de lei, diurnă: 115.083 de lei, transport: 19.214 lei, cazare și chirie: 31.983 de lei.
- Adina Petrescu – Venit anual încasat: 217.761 de lei
- Nicolae Adelin Mihăilă – Din salarii de la Parchetul Tribunalului Buzău: 170.373 de lei, din salarii de la SIIJ: 42.879 de lei.
Dosarele sonore ale Secției speciale
Cel mai cunoscut dosar al SIIJ este cel vizând-o pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.
În martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, dosarul fiind instrumentat de Adina Florea. Kovesi a fost acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara. Autoritățile de la Bruxelles au acuzat atunci Guvernul de la București că încearcă astfel să o împiedice pe fosta șefă a DNA să ajungă la conducerea Parchetului European. În 3 aprilie 2019, instanța supremă a decis definitiv ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi.
Dosarul în care Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către Secția de investigare a magistraților a fost deschis în urma unui denunț al fostului deputat PSD fugar în Serbia Sebastian Ghiță. El a acuzat-o pe Kovesi că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară din Indonezia fostul șef al FNI Nicolae Popa, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese condamnat definitiv la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. Secția pentru investigarea faptelor din justiție susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi cerut și primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa.
În februarie 2019, SIIJ a deschis un dosar penal în urma unei plângeri depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România Angela Cristea erau acuzați de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018. După o lună, SIIJ a clasat dosarul pe motiv că fapta nu există.
În mai 2019, procurorul şef al SIIJ de la acea vreme Gheorghe Stan a trimis instanței supreme o adresă prin care anunţa că retrage apelul în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care erau judecaţi Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu.
Tentativele de desființare a SIIJ
În 27 decembrie 2019, Guvernul Orban a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Cătălin Predoiu, ministrul de atunci al Justiției, susținea că desființarea SIIJ este o prioritate a mandatului său.
În 4 februarie 2020, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un prim proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevedea și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu propunea prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
S-a schimbat guvernarea, iar în 18 februarie 2021 Cabinetul Cîțu, cu Stelian Ion ministru al Justiției, a adoptat proiectul de desființare a SIIJ. Proiectul a primit avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii și a ajuns în Parlament.
În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale, însă cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM. Această superimunitate a fost criticată chiar de asociații ale magistraților.
Stelian Ion a solicitat Comisiei de la Veneția să se pronunțe pe aceste modificări aduse legii, iar organismul internațional a transmis, în iulie, că amendamentele adoptate în Camera Deputaților ridică numeroase semne de întrebare atât pe conținut, cât și pe procedură. Comisia de la Veneția a recomandat ca aceste amendamente să fie înlăturate complet.
Ar fi urmat ca liderii coaliției să stabilească un calendar pentru adoptarea în sesiune extraordinară a desființării SIIJ, precum și pentru forma finală a proiectului, însă discuțiile s-au blocat.
Proiectul adoptat de Guvern prevede ca dosarele de la SIIJ să fie repartizate unităților de parchet competente (inclusiv DNA și DIICOT), însă UDMR se opune preluării cauzelor de către DNA și vrea ca acestea să fie trimise Parchetului General. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor a respins până acum toate soluțiile propuse de Stelian Ion și insistă ca dosarele vizându-i pe magistrați să fie preluate exclusiv de către Parchetul General. De altfel, UDMR a depus la Comisia Juridică din Senat un amendament potrivit căruia magistrații să fie anchetați de către Secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General.
A urmat un război al declarațiilor, cu acuzații reciproce între Stelian Ion și UDMR.
- „UDMR a dorit altceva, adăugând la programul de guvernare, punând alte condiţii care nu existau în programul de guvernare şi aici suntem acum. Doresc ca dosarele să nu ajungă la DNA, UDMR se pare că are o problemă cu DNA.
- Ştiam ce s-a întâmplat în anii trecuţi, ştiam de discursul lor şi ştiam de lupta pe care au dus-o cu PSD împotriva justiţiei. Nu ştiam că odată păşind în această guvernare şi agreând acest program de guvernare nu îşi vor schimba discursul cu privire la justiţie”, declara Stelian Ion în 17 august.
La începutul lunii august, președintele Klaus Iohannis l-a criticat pe ministrul Justiției și i-a reproșat întârzierea în modificarea legilor justiției și eșecul discuțiilor referitoare la desființarea SIIJ.
- „Având în vedere de unde am pornit, pot să spun da, coaliția funcționează, dar nu funcționează perfect. Sunt multe lucruri care nu funcționează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită.
- Legile justiției… nici nu există un proiect acceptat în coaliție și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Sunt și alte și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și discută. Este mult de lucru, dar această formă eu sunt convins că poate să funcționeze”, a declarat atunci Iohannis.
Florin Cîțu s-a poziționat alături de Klaus Iohannis, susținând că este de acord cu el „cam cu totul” că responsabilitatea pentru blocajul din coaliție legat de legile justiției și de desființarea Secției speciale este a ministrului Justiției.
Stelian Ion a reacționat spunând că atât desființarea definitivă a SIIJ, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja realizate dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale. El i-a transmis președintelui „rugămintea” de a se implica în depășirea acestui blocaj: „USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației”.
În 24 august, ministrul Justiției spunea că o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema reformelor din justiţie „este absolut necesară” și că a încercat și va încerca în continuare să o aibă. În 1 septembrie însă, Stelian Ion a fost revocat de către Florin Cîțu, fapt care a generat declanșarea crizei politice și ieșirea USR de la guvernare.
MCV și Secția specială
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.
Și în ultimul raport MCV emis de către Comisia Europeană în luna iunie se subliniază asumarea de principiu a Guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor MCV. Planurile prevăzute în memorandum includ și proiectul de lege de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și modificări ale legilor justiției, ambele fiind direct legate de recomandările MCV.
Raportul din iunie face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 și până în prezent și evaluează progresele înregistrate pentru îndeplinirea celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.
În raport este enumerată crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) printre „motivele serioase de îngrijorare identificate”, arătându-se totodată că „gestionarea eficace a unor dosare de corupție la nivel înalt continuă să fie afectată de activitatea SIIJ, care intervine în continuare în dosarele de corupție la nivel înalt în curs de instrumentare de DNA și să provoace întârzieri care riscă să afecteze aceste dosare”.
Raportul MCV reia clarificările pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene le-a cuprins în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021 asupra naturii MCV și a obligațiilor României care decurg din acesta.
Hotărârea CJUE a clarificat faptul că Decizia privind mecanismul de cooperare și de verificare este obligatorie în integralitatea sa pentru România și urmărește să se asigure că România respectă pe deplin statul de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor de referință stabilite în decizie și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care ar risca să compromită atingerea respectivelor obiective. România trebuie să țină seama de recomandările care îi sunt adresate de către Comisie în cadrul MCV și trebuie să se abțină de la adoptarea vreunor măsuri care ar risca să compromită rezultatul prevăzut în recomandări.
INTERVIURILE HotNews.ro