Alegeri cu miză pentru noua conducere a CSM și posibila surpriză. Judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag, candidate / Chiș: Orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi ar duce la blocaj

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să își aleagă joi președintele și vicepreședintele pentru anul 2022, unul cu miză pentru că se va schimba componența întregului Consiliu, ales pentru un mandat de 6 ani. Pentru funcția de președinte și-au anunțat candidatura judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag, iar cu o jumătate de oră înainte de ședința de alegeri Secția de judecători ar trebui să își desemneze candidatul dintre cele două. Surpriza care s-ar pregări ar fi ca Secția să nu o propună pe niciuna dintre judecătoare.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus acum de către judecătorul Bogdan Mateescu, al cărui mandat de un an urmează să se încheie.

Și-au anunțat candidatura pentru postul de președinte al Consiliului judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag. Singurii judecători care ar mai putea candida, pentru că nu au mai avut un mandat de președinte al CSM, sunt Evelina Oprina și Mihai Andrei Bălan, însă nu și-au anunțat intenția.

Surse din instituție vorbesc încă de acum câteva săptămâni despre un „plan” al grupului din CSM condus de judecătoarea Lia Savonea: Secția de judecători, care trebuie să își desemneze candidatul pentru postul de președinte al CSM, să nu îi acorde voturile necesare niciuneia dintre cele două judecătoare – Andrea Chiș și Gabriela Baltag.

În aceste condiții, în ședința de plen pentru alegerea noii conduceri a CSM, programată joi de la ora 13.00, postul de președinte al CSM s-ar vacanta. Procurorul Nicolae-Andrei Solomon, desemnat de Secţia pentru procurori a CSM drept candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, ar putea fi propus de plen ca președinte de facto, delegarea fiind singura soluție prevăzută de lege, care nu prevede însă și interimatul, au declarat pentru HotNews.ro surse din CSM.

S-ar urmări astfel amânarea alegerii președintelui și o forțare a legii pentru a desemna tot un membru CSM care a mai ocupat funcția. Aceasta, deși Constituția prevede: „Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit” dintre cei 9 judecători și 5 procurori aleși în CSM.

Miza conducerii CSM în 2022 este importantă: expiră mandatele președintelui instanței supreme și șefului Inspecției Judiciare și se schimbă întreaga componență a CSM, aleasă pentru un mandat de 6 ani, iar rolul președintelui Consiliului este esențial.

„Orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi de către Secția de judecători ar duce la un blocaj”

În proiectul de candidatură pentru funcția de președinte al CSM, judecătoarea Andrea Chiș vorbește indirect despre surpriza care s-ar pregăti pentru alegerile de joi:

• „Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este tradițional un judecător, deși Constituția și legea sa de organizare și funcționare permit și unui procuror să exercite această funcție. Dintre cei 9 judecători aleși ce pot fi președinți, am rămas patru posibili candidați, dintre care anul acesta am ales să candidăm doi.
• Este foarte importantă persoana celui care va conduce consiliul în ultimul an, pentru că este cel care va prezenta nu doar bilanțul ultimului an, ci și cel al întregului mandat de 6 ani al Consiliului Superior al Magistraturii.
• Mai important, însă, este să fie ales un președinte judecător dintre cei doi care au candidat. Suntem patru judecători care mai putem ocupa această funcție, din care am candidat doi.
• Orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi de către Secția de judecători ar fi privită cu suspiciune, ar duce la un blocaj și o amplificare a conflictelor interne ce au erodat în substanță și ca imagine instituția.
• Cu siguranță, ar scădea inacceptabil de mult și încrederea în consiliu, aflată oricum la cote de avarie. Aceasta ar facilita și o posibilă revizuire constituțională a atribuțiilor acestui organ.
• Dacă tot s-ar ajunge acolo, poate nu ar fi de neglijat modificarea desemnării președintelui, poate prin tragere la sorți, pentru a evita formarea unor politici instituționale incongruente”.

Ea mai spune că ultimul an al actualului CSM presupune finalizarea tuturor proiectelor consiliului, inclusiv a celor cu finanțare externă și e nevoie de un efort susținut nu doar pentru a le duce la bun sfârșit, dar și pentru a convinge viitorul consiliu și colegii magistrați de valoarea lor, pentru ca ele să fie implementate, continuate, dezvoltate:

• „Ce lăsăm după noi contează, nu doar pentru egourile noastre, ci pentru un bine mai presus de noi, acela al sistemului judiciar și al celor pe care acesta îi deservește.
• Alegerea viitorului președinte va atârna greu în capacitatea consiliului de a reclădi încrederea în instituția pe care o reprezentăm cu toții. Persoana sa va avea un impact major asupra valorilor și principiilor ce caracterizează activitatea consiliului. Ultima impresie contează. Să alegem, așadar, cu grijă!”.

Judecătoarea Andrea Chiș și-a structurat proiectul de candidatură pe 3 obiective principale: independență, eficiență, transparență și comunicare.

Ea vorbește în proiectul de candidatură și despre garanțiile cerute de unii magistrați după desființarea controversatei secții speciale și despre o reformă a Inspecției Judiciare, inclusiv ținându-se seama de separarea carierelor, poate chiar prin crearea unor inspecții separate pentru judecători și procurori, prin diminuarea rolului șefului instituției.

Alegerile din CSM au loc pe fondul scandalului legat de excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, printr-o decizie a Secției pentru judecători, care poate fi atacată la instanța supremă.

În acest context, Andrea Chiș propune, în proiectul cu care candidează la șefia CSM, ca soluțiile în materie disciplinară pronunțate de secțiile Consiliului să fie motivate odată cu pronunțarea în cazul admiterii acțiunii disciplinare cu consecința aplicării unor sancțiuni, după modelul hotărârilor pronunțate în materie penală:

• „Răspunderea disciplinară este una apropiată de cea penală, având o influență covârșitoare asupra carierei și eficienței activității magistratului. În toate situațiile, minutele publicate trebuie să conțină structura votului, cu indicarea nominală a celor care au fost în majoritate și minoritate. Hotărârile secțiilor în materie disciplinară se adoptă după modelul hotărârilor judecătorești, iar asumarea soluției este de esența activității magistratului.
• Se impune și revizuirea deciziei adoptate de prezentul consiliu asupra nepublicării hotărârilor în materie disciplinară pe site-ul consiliului. Câtă vreme minutele sunt publice, publicarea motivării soluției chiar nedefinitive e semn de asumare a responsabilității din partea membrilor secției disciplinare.
• Această măsură este necesară pentru a asigura transparența și uniformitatea practicii secțiilor disciplinare, previzibilitatea soluțiilor, pentru a regla în mod preventiv comportamentul magistraților și a satisface și interesul public demonstrând că sistemul judiciar este responsabil și știe să corecteze greșelile în interiorul său”.