Record de cereri de azil în România, în prima parte a anului: Peste jumătate din cereri sunt depuse de cetățeni ucraineni / Problemele de care s-au lovit ucrainenii în țara noastră

România s-a confruntat în prima jumătate a acestui an cu un record de cereri de azil – 7.525, dintre care 4.359 au fost depuse de cetățeni ucraineni. Dintre toate cererile de azil, 1.997 au fost depuse de minori – 1.504 copii cu vârsta între 0-13 ani și 493 de copii cu vârsta între 14-17 ani.

Datele au fost transmise de Organizația Salvați Copiii România, care a derulat proiectul Incluziunea socială a migranților prin implicarea comunităților locale, pentru a răspunde celei mai importante probleme cu care se confruntă solicitanții de azil și beneficiarii de protecție internațională – excluziunea socială ridicată, în condițiile în care, la nivel general, peste 44% dintre români au o opinie negativă despre imigranți, deși trendul este descrescător.

De la începutul crizei umanitare din Ucraina și până în prezent, peste 70.000 de ucraineni au primit protecție temporară.

Problemele de care se izbesc solicitanții de azil în România

• Un aspect important evidențiat în urma discuțiilor purtate cu migranții este caracterul de țară de tranzit al României. Potrivit Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), România a devenit în 2021 o rută de tranzit majoră pentru migranții care caută acces în Uniunea Europeană.
• Cu toate că solicitantul de azil are obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără înștiințarea Inspectoratului General pentru Imigrări, totuși, în practică s-a constatat că de multe ori aceștia pleacă din România înainte de finalizarea procedurii de azil.
• De asemenea, chiar dacă rămân în țară îndeajuns de mult încât să primească protecție internațională, migranții pleacă adeseori din țara noastră, principalul motiv invocat de ei fiind veniturile mai mari din Vestul Europei, posibilitatea de a se reuni cu rudele din alte țări, oportunități mai numeroase pentru un trai decent.
• O altă dificultate întâlnită în practică este legată de durata prea mare pentru soluționarea cererii de azil.
• Teoretic, ofițerul de decizie din partea IGI are un termen de 30 de zile de la preluarea cazului pentru soluționarea acestuia – totuși, se pot adăuga la acest termen o serie de termene suplimentare, în cascadă, – care reprezintă excepția de la regulă.
• În practică, din cauza supraîncărcării autorităților publice, termenele pot fi mai extinse.
• De asemenea, în practică procedura de colectare a informațiilor relevante pentru soluționarea cererii de azil poate dura o perioadă mai lungă de timp, dat fiind accesul greoi la informații despre țara de origine a migrantului.

Atât în cadrul procedurii de obținere a protecției temporare, cât și în faza de integrare socială, după obținerea unei forme de protecție, problema integrării lingvistice este una din cele mai complexe. Aceasta are două componente:

• a) problema găsirii unor interpreți, mai ales pentru limbile rare, care să îi sprijine pe migranți în procesul de obținere a unei forme de protecție;
• b) problema accesării unor beneficii sau drepturi sociale atât în faza de obținere a azilului, cât și în faza de integrare, după obținerea statutului de refugiat.

Cu privire la interviurile pe care solicitanții de azil trebuie să le ofere în cadrul procedurii de acordare de protecție internațională, migranții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemul de înregistrare a declarațiilor acestora. Procedura în acest sens este foarte clară, dar din cauza barierei lingvistice solicitanții de azil nu pot transmite exact toate detaliile situației care i-a determinat să își părăsească țara de origine, conform Salvați Copiii.

Studiu de caz: Un solicitant de azil a fost diagnosticat cu o boală cronică

Alte probleme întâmpinate de solicitanții de azil:

• O lipsă a serviciilor de medicină dentară pentru solicitanții de azil, lipsă care se acoperă de cele mai multe ori prin intervenția ONG-urilor. Dacă este vorba de o afecțiune acută, există unele spitale din localitățile unde se regăsesc CRPCSA-uri care oferă servicii medicale în regim de urgență. Cel mai eficient serviciu la care pot apela solicitanții de azil în caz de pericol rămâne totuși numărul de urgență 112.
• Este nevoie de servicii psihologice, necesare în special pentru solicitanții care necesită garanții procedurale speciale.
• Nevoia de a informa solicitanții de protecție internațională cu privire la traficul de persoane și cum pot evita migranții să devină victime ale acestuia.
• Informațiile cele mai utile pentru solicitanți au fost despre formele de trafic de persoane (exploatare sexuală, muncă forțată), metodele de recrutare, anunțurile false și discuțiile online cu risc, ce trebuie să facă în cazul în care ori ei ori persoane apropiate se confruntă cu o astfel de situație și către ce autorități trebuie să se îndrepte în aceste cazuri.

Studiu de caz: Un solicitant de azil a fost diagnosticat cu o boală cronică, suferind și o intervenție chirurgicală de urgență la puțin timp de la intrarea în România. A parcurs procedura de azil și a primit protecție subsidiară, intrând în Programul de integrare al IGI (beneficiind de 3 luni de cazare gratuită în CRCPSA și de 540 lei de la AJPIS dacă participă la cursurile de limba română).

Și-a găsit un loc de muncă și i s-a încheiat și contract. Lucrează pe salariul minim pe economie ca manipulant, negăsind alt loc de muncă din cauza lipsei studiilor și a cunoștințelor de limba română.

El trebuie să achite chirie pentru faptul că încă stă în centru, să își asigure hrana și să respecte regimul impus de medicul specialist. Programul de muncă nu îi permite să fie prezent la cursurile de limba română, riscând să fie exclus din programul de integrare. Singur, nu ar reuși să își acopere toate cheltuielile, de aceea ajutorul de care beneficiază din partea ONG-urilor este vital, conform Salvați Copiii.

Câți ucraineni care au fugit din calea războiului sunt acum în România

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina în 24 februarie a generat o uriașă criză umanitară: aproape o treime dintre ucraineni au fost forțați să-și părăsească casele. Este una dintre cele mai mari crize de strămutare de populație din timpurile noastre.

În Ucraina, peste 6,6 milioane de persoane rămân strămutate forțat.

Peste 3,8 milioane de refugiați din Ucraina s-au înregistrat pentru protecție temporară sau scheme naționale similare de protecție.

Peste 12,6 milioane de deplasări individuale din Ucraina au fost înregistrate începând cu 24 februarie 2022, cu peste 4,5 milioane de întoarceri în țară.

În interiorul Ucrainei, foarte mulți dintre cei care nu au părăsit țara nu își pot satisface nevoile de bază, inclusiv pentru hrană, apă și medicamente. Furnizarea ajutorului de salvare rămâne o provocare, cu o lipsă de acces umanitar sigur în zonele în care lupte intense sunt în desfășurare.

În România, de la declanșarea acestei crize, au intrat 2.367.371 de cetățeni ucraineni. Pe teritoriul României sunt, în acest moment aproximativ 87.000 de cetățeni ucraineni. Dintre cei care au ales să rămână pe teritoriul României, 4.387 au solicitat azil și 69.807 au permise de ședere temporară.