Ministrul Agriculturii din Ucraina pentru HotNews.ro, despre criza cerealelor ieftine: „Și înainte exportam cantități considerabile în UE”- corespondență din Varșovia
După întâlnirea pe care a avut-o la Varșovia cu autoritățile poloneze pentru a negocia situația cerealelor ieftine ce au supraîncărcat piața est-europeană, ministrul Agriculturii din Ucraina, Mykola Solskyi, a avut un briefing online cu jurnaliștii, în cadrul căruia a răspuns și întrebărilor HotNews.ro referitoare la problemele create în România.
„Vom avea întâlniri și cu România și cu celelalte țări afectate din regiune”, a declarat pentru HotNews.ro Mykola Solskyi, ministrul Agriculturii din Ucraina, referindu-se la rezolvarea crizei provocate de supraîncărcarea piețelor din Europa Centrală și de Est cu produse alimentare ucrainene.
Ministrul a vorbit cu un grup restrâns de jurnaliști miercuri dimineața, după ce marți seara, la Varșovia, anunțase împreună cu omologul său polonez, Robert Telus, că cele două țări au ajuns deja la o înțelegere. Solskyi a explicat că urmează să se întâlnească cu reprezentanții Ungariei mai întâi, iar apoi cu cei ai celorlalte țări afectate din regiune – Slovacia, România și Bulgaria.
El a spus că detalii despre aceste întâlniri vor fi făcute publice vineri sau luni.
Ministrul ucrainean al Agriculturii: „Avem mulți clienți pentru grânele ucrainene în Europa, sunt relații comerciale de durată, de 10-15 ani”.
Mykola Solskyi. FOTO: ukrinform / BEEM / Beem / Profimedia
Întrebat de HotNews.ro despre problemele semnalate de fermierii români și cei din celelalte țări din zonă, ministrul Agriculturii din Ucraina, Mykola Solskyi, a explicat:
„S-a ajuns la această situație deoarece avem de-a face cu o piață absolut competitivă, atât din punctul de vedere al Ucrainei, cât și al clienților, fie ei europeni sau africani”, a spus demnitarul ucrainean.
„Aș vrea să vă atrag atenția că, chiar și înainte de deschiderea maximă a pieței europene pentru produsele din Ucraina, care a avut loc în iunie 2022, Ucraina exporta în mod regulat cantități considerabile de grâne în Europa. Deci nu avem de-a face cu ceva nou aici. Avem mulți clienți pentru grânele ucrainene în Europa, sunt relații comerciale de durată, de 10-15 ani”.
Ministrul a dat ca exemplu state precum Portugalia și Spania, unde în multe sezoane Ucraina este principala sursă de porumb și spune că situația stătea la fel și înainte de război și cu unele dintre țările din Europa Centrală și de Est.
„Bineînțeles că, la ora actuală, avem de-a face cu volume mai mari”, admite acum Mykola Solskyi. Acesta mai precizează că Ucraina exportă foarte mult către piețe non-europene, de exemplu aproximativ o treime din grâul produs în Ucraina ajungând în Africa.
La rândul său, Olga Trofimtseva, oficial din cadrul Ministerului de Externe al Ucrainei și fost ministru al Agriculturii, a mai dat o explicație suplimentară pentru HotNews.ro:
„Era deja clar de la început că infrastructura și sistemele logistice ale Uniunii Europene nu erau pregătite pentru așa ceva. Fermierii polonezi și români au ridicat această problemă imediat, explicând că au deja probleme să aducă produsele lor la porturile din Constanța sau de la Marea Baltică, de exemplu. Bineînțeles că s-a ajuns la probleme mai mari când au venit și produsele din Ucraina”.
Olga Trofimtseva spune că negocierile vor continua în următoarea săptămână pentru că multe aspecte sunt nelămurite, dar că guvernul ucrainean este hotărât să coopereze cu guvernele si fermierii din Europa Centrală și de Est să găsească soluții.
„Propunerea mea personală este să învățăm din această criză și să începem deja de pe acum să plănuim perspectiva aderării Ucrainei la UE și care sunt consecințele pentru piața produselor agricole,” recomandă experta ucraineană.
„Să începem noi aici, în regiune, să plănuim, guvernele din Europa Centrală și de Est și Ucraina, ca să evităm astfel de crize pe viitor”.
Ce reclamă fermierii din cele cinci țări
Deși cele cinci țări din Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria) se plângeau de câteva luni că fermierii locali suferă din cauza supraîncărcării piețelor locale cu produse alimentare ucrainene, situația a ajuns la nivel de criză majoră abia săptămâna asta.
Sâmbătă, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ polonez, a anunțat că Polonia va bloca toate importurile de produse alimentare din Ucraina, nu doar cele destinate Poloniei, dar și cele care doar tranzitau țara.
Kaczynski a făcut această declarație în contextul în care fermierii polonezi protestau de o săptămână la granița cu Ucraina, cerând reintroducerea taxelor vamale.
Partidul de guvernare polonez depinde de voturile din mediul rural ca să câștige alegerile din toamnă, iar acesta este motivul principal pentru care Kaczynski s-a decis pentru o măsură așa de radicală, în ciuda relațiilor excelente dintre Polonia și Ucraina de când a început războiul.
Fermierii polonezi se plâng că, la ora actuală, aproximativ 4 milioane de tone de cereale ucrainene sunt depozitate prin silozuri în Polonia. Produsele alimentare ucrainiene fiind mult mai ieftine decât cele poloneze, producătorii locali au mari probleme să-și vândă marfa.
Polonezii mai acuză și că produsele ucrainene nu sunt supuse la aceleași controale de calitate ca cele din UE. Cu aceleași probleme se confruntă și fermierii din alte state din regiune, de unde reacția în lanț stârnită de declarația lui Kaczynski.
Fermierii din România s-au plâns că Ucraina, nefiind în Uniunea Europeană, poate folosi produse de protecția plantelor, pesticide, de exemplu, care sunt mult mai puternice și mult mai ieftine decât substanțele folosite în Uniunea Europeană.
În weekend, Ungaria a spus că și ea va bloca importurile din Ucraina, apoi Slovacia a spus că va face la fel – deși slovacii s-au rezumat la a bloca produsele destinate pieții slovace, nu și pe cele care tranzitează. Românii și bulgarii au anunțat că iau în considerare măsuri similare. Numai Cehia a insistat că e nevoie de o soluție la nivel european.
De ce s-a ajuns la această situație?
În primăvara trecută, după ce a început războiul și Rusia a blocat exporturile ucrainene prin portul Odesa la Marea Neagră, Uniunea Europeană a creat așa-numitele „coridoare ale solidarității” – rute pe uscat, pe autostrăzi sau cale ferată, care să permită acestor produse să se miște înspre Europa și alte continente evitând ruta prin Marea Neagră.
Ucrainienii au repetat de multe ori că aceste exporturi îi ajută să își mențină statul pe linia de plutire, mai ales că primăvara trecută Uniunea Europeană a renunțat și la orice taxe vamale pentru produsele ucrainene.
Deși aceste „coridoare ale solidarității” a fost înțelese ca o modalitate de a ajuta Ucraina să-și ducă produsele pe piețe externe (ajutând, cu ocazia asta, să se evite crize umanitare în state africane, de exemplu), realitatea a fost alta.
După cum a explicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, nimeni la nivel de UE nu a controlat ce fac în realitate companiile care comercializează produsele, mizându-se pe faptul că piața liberă își va face treaba, să ducă alimentele acolo unde e nevoie de ele.
Ce presupune acordul negociat de Ucraina și Polonia
Acordul negociat de Ucraina și Polonia va permite redeschiderea, începând de vineri dimineața, a granițelor pentru importurile din Ucraina, dar numai a celor care tranzitează țara înspre alte piețe. Marți după-amiază, guvernul polonez a anunțat o serie de măsuri prin care vrea să asigure că produsele ucrainene nu vor rămâne în Polonia.
Măsurile includ monitorizarea electronică a transporturilor, includerea lor în convoaie însoțite de autoritățile poloneze până la ieșirea din țară, și pedepsirea firmelor care declară eronat scopul produselor. Michal Kolodziejczak, liderul sindicatului de fermieri polonez Agrounia, care protestează de o săptămână la granița cu Ucraina, a zis că fără o soluție europeană și reintroducerea de taxe vamale, problema nu va fi rezolvată.
„Mă tem că tot vor ajunge la noi cerealele din Ucraina, doar venind de data asta din altă direcție”, a spus el. Uniunea Europeană a promis deocamdată un al doilea pachet de ajutoare financiare pentru țările afectate, de data asta incluzându-le pe toate cinci. Suma vehiculată este de 100 de milioane de euro.
În România, USR și Forța Dreptei au depus în Parlament o moțiune de cenzură împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, pentru modul în care a gestionat această criză. Moțiunea nu a trecut.
INTERVIURILE HotNews.ro