Patru copii ai unei mame românce, dați în plasament în Marea Britanie. Instanțele din România au dat două decizii contradictorii

Trei judecătoare de la Curtea de Apel București au hotărât în 14 februarie ca o mamă a patru copii de 8, 6, 4 și 2 ani, care locuiește cu ei în județul Vaslui, să îi predea Protecției copiilor din districtul londonez Newham. Termenul-limită expiră chiar în aceste zile. Jurnaliștii Cristina Radu și Răzvan Luțac, care începând de astăzi colaborează cu HotNews.ro, au mers pe urmele unei decizii a instanței bucureștene într-un dosar de „răpire internațională de minori”.

Cazul pe scurt:

În 29 ianuarie 2023, Elena și cei patru copii ai săi născuți la Londra au părăsit Marea Britanie, după ce femeia a susținut că băiatul cel mare era „terorizat” de serviciile sociale, care-l urmau la școală și-i „verificau pachețelul și frigiderul”.
Autoritățile engleze susțin că, printr-o decizie a Tribunalului de Familie al Londrei de Est din 2022, femeia avea interdicție de a părăsi Marea Britanie împreună cu fiul cel mare. Ea spune că a fost lăsată să plece pentru că avea acordul taților, îndeplinind condiția pentru ieșire, alternativă la acceptul instanței britanice
Băiatul cel mare ajunsese în atenția Protecției copilului britanice după ce al doilea fost soț al femeii, ca răspuns la un ordin de restricție instituit de autoritățile engleze, a trimis către poliție un filmuleț în care bunica minorului îi face o injecție.
Poliția din Londra a considerat că asta e o contravenție. Însă Protecția copilului a decis să-l verifice pe copil și a concluzionat, într-un dosar deschis în 2022, că acesta trebuie adus în plasament. Cazul a fost soluționat după plecarea celor cinci din Marea Britanie.
Într-un al doilea dosar din Marea Britanie, în vara lui 2023, Curtea Supremă a hotărât ca și ceilalți trei minori să fie preluați de Protecția copilului.
În România, specialiștii – cei de la DGASPC, cei de la școală și cei de la Ministerul Familiei plus un terapeut – au concluzionat că minorii „nu sunt expuși unui risc în familia naturală”.
Contradicția nu este doar între concluziile autorităților din România și Anglia, ci și între deciziile instanțelor din țară: pe fond, Tribunalul București a respins cererea districtului londonez Newham de a-i înapoia pe copii. CAB a decis însă înapoierea copiilor în grija Protecției Copilului din Marea Britanie.

În 14 februarie 2024, trei judecătoare de la Curtea de Apel București au decis ca patru minori care locuiesc în comuna Hoceni, județul Vaslui, să fie predați Protecției Copilului dintr-un district londonez.

Curtea de Apel București a luat decizia după ce, în 2023, după plecarea celor patru copii însoțiți de mamă, două instanțe din Anglia au hotărât ca aceștia să fie preluați de serviciile sociale care îl monitorizau deja pe băiatul cel mare, în vârstă de 8 ani.

Motivul: o anchetă a serviciilor sociale din Newham, Londra, cele care au făcut și plângerea pentru „răpire internațională de minori” la instanțele românești.

Ancheta este diferită de concluziile autorităților din România, care au indicat că minorii sunt bine îngrijiți de mamă, sunt înscriși la școală și grădiniță, la medicul de familie și urmează un program de terapie.

Decizia judecătoarelor s-a bazat, în principal, pe existența sentințelor definitive din Regatul Unit. Dar și pe faptul că cei patru minori s-au născut la Londra.

Curtea de Apel a întors astfel hotărârea Tribunalului București din octombrie 2023, care hotărâse că micuții pot rămâne alături de mama biologică în Hoceni, Vaslui. Și n-a ținut cont nici de opinia procurorului: reprezentantul Ministerului Public a declarat că „solicită respingerea recursului”.

Din 4 martie 2024, dată la care decizia și motivarea au fost comunicate familiei, curg cele 14 zile în care Elena (40 de ani) ar trebui să își trimită copiii în Anglia.

Care este povestea din spatele cazului?

A ajuns în Anglia alături de viitorul soț

Elena H. s-a născut la Onești, județul Bacău, în 1980. Și-a luat licența în Drept la Facultatea Danubius din Galați și apoi, în 2014, a plecat în Anglia cu cel ce avea să-i devină primul soț, român.

Și mama ei lucra în Marea Britanie, așa că trecerea a fost firească, povestește Elena în micuța bucătărie din Hoceni, Vaslui, unde HotNews.ro a stat de vorbă, în februarie. În jurul nostru, cei patru copii, doi băieți și două fete, își fac de lucru cu jucăriile. Fata mai mare colorează o carte cu Tom și Jerry, iar băieții se joacă pe telefoane. Fiica mai mică a Elenei ia abțibilduri și le lipește cu atenție pe mâinile mamei, unul câte unul, râzând după fiecare.

Elena H. a stat în mai multe suburbii ale Londrei. Prima oară, în Edgware. Spune că s-a ocupat cu grădinăritul, apoi a făcut „cleaning” (curățenie, n.red.). În 2015, a rămas însărcinată cu primul ei copil. Un băiat, pe care HotNews.ro îl va numi A. Va fi primul dintre cei patru copii: A* și B*, din prima căsătorie, C* și D*, din cea de-a doua căsătorie. Publicația le va proteja identitatea celor patru micuți, care, în acest moment, au 8, 6, 4 și 2 ani.

Cei doi foști soți

Elena s-a căsătorit cu primul partener în 2016, dar s-a despărțit după scurt timp. „Relația s-a răcit după ce s-a născut primul copil. Apoi s-a mutat în sufragerie și încerca să mă facă să plec. Țipa la mine: «îți umflu ochii!». Mi-a tras o palmă chiar în fața copilului”, povestește ea.

După alte amenințări indirecte, în 2017 tânăra a plecat de lângă primul soț, a divorțat și a obținut un ordin de restricție. Au urmat și altele, tot împotriva lui. Al doilea copil, B*, tot băiat, născut după despărțire, n-a fost recunoscut de tată.

Mutată în nord-estul Londrei, Elena a cunoscut o femeie din Pakistan la o moschee din apropiere. Aflând că e despărțită, aceasta i-a propus româncei să îl cunoască pe nepotul ei, aflat încă în Asia. Elena a acceptat, a luat numărul acestuia și, după câteva discuții pe WhatsApp, a plecat în orășelul Toba Tek Singh din provincia Punjab. Pentru ca noul ei partener să poată intra în Regatul Unit, cei doi s-au căsătorit, iar ea a luat numele de Khadija Ali Faisal. „Mă simt ca-n filme”, și-a spus atunci femeia.

Al doilea ordin de restricție

Însă relația celor doi s-a răcit „încă de când am coborât în aeroportul din Anglia”. Cei doi au făcut doi copii, două fetițe, C* și D*, ultima nefiind recunoscută de bărbat.

„L-am prins drogându-se, apoi, după certuri și gesturi violente din partea lui, ne-am despărțit în 2021”, spune Elena. A obținut un ordin de restricție și pentru al doilea bărbat. Și-a schimbat din nou numele, din Khadija Ali Faisal în Ali Khadeeja Noor. Însă fostul ei soț n-a renunțat.

Filmulețul cu injecția a declanșat totul

Bărbatul i-a făcut plângeri la poliție pentru rele tratamente aplicate minorului. Și le-a trimis oamenilor legii un filmuleț în care bunica micuților și mama Elenei îi face lui A*, băiatul cel mare, o injecție.

„Ea e de profesie asistent medical și i-a făcut un antibiotic pentru că se simțea rău, era răcit puternic”, a explicația mamei copilului.

În 24 februarie 2022, poliția londoneză a concluzionat că incidentul este o contravenție și a avertizat-o pe mamă să nu mai repete adminstrarea antibioticului dacă el nu a fost prescris de un medic din Marea Britanie.

Aceasta a semnat o declarație prin care și-a asumat următoarele, în caz contrar poliția având opțiunea să ia măsuri concrete:

„voi administra doar medicație care poate fi cumpărată la ghișeu de la farmacie sau sunt prescrise fiecărui copil în parte de către un medic”;
„dacă copiii sunt bolnavi și au nevoie de sfaturi medicale, trebuie să sun la 111 NHS Direct, să vizitez o farmacie sau medicul de familie sau, dacă este o urgență, să merg la A&E (n.r. Accidente și Urgențe)”;
„orice medicament adus în Marea Britanie din România care este un medicament prescris și este destinat utilizării copiilor ar trebui să fie dat poliției pentru a putea fi distrus”.

Ce reproșează serviciile sociale din Marea Britanie

Însă Poliția nu a fost singura sesizată în urma incidentului. Protecția copilului din London Borough of Newham, un district – una dintre autoritățile locale care compun capitala Regatului Unit – s-a autosesizat. A trimis un inspector la domiciliul Elenei H. pentru a-l monitoriza pe A*. Acesta a ajuns să meargă cu el inclusiv la școală, se menționează în documentele consultate de HotNews, dar și în încheierile instanțelor din România. Și a ajuns la următoarele concluzii:

„minorul A* nu era îngrijit de către mama sa”
„absenta frecvent de la școală”
„când mergea, acesta era flămând”

Mama are o altă variantă. „A* nu mai putea, pur și simplu, să fie urmărit peste tot de serviciul social. De-asta nici nu vreau să spuneți în preajma lui cuvintele respective, pentru că le știe și îl afectează”.

Femeia neagă că băiatul cel mare mergea flămând la școală și spune că totul se bazează pe un episod în care acesta a răspuns că îi e foame la o întrebare adresată la școală.

Deciziile instanțelor din Marea Britanie

Pe 22 iulie 2022, la două săptămâni după ce Direcția de Protecție a Copilului din Districtul Newham hotărâse monitorizarea copiilor, Tribunalul de Familie al Londrei de Est a emis un ordin prin care femeii i se interzicea să iasă din țară cu minorul, se arată în motivarea instanței engleze.

Apoi, autoritățile londoneze au deschis două dosare civile:

unul în care e vorba despre A* și plasarea sa în grija protecției copilului Newham;
ulterior, unul în care și ceilalți trei copii să fie preluați de autorități.

Englezii spun că, în cazul primului dosar, mama știa că urmează trei termene de judecată: 20 octombrie 2022, 22 februarie 2023 și 23 februarie 2023.

Însă, pe 29 ianuarie 2023, cei cinci – mama și copiii – luau feribotul la Dover cu direcția Calais, Franța. Iar de-acolo, cu microbuzul, au ajuns în România.

Conform mamei, ea trebuia să îndeplinească doar una dintre cele două condiții pentru plecare, acesta fiind și motivul pentru care a fost lăsată să părăsească Regatul Unit:

Acordul tatălui;
Autorizarea instanței de judecată.

Și ne arată, prin avocat, cele două documente prin care tații copiilor își dau acordul ca aceștia să plece din Anglia în România. Avocatul susține că, în plus, și în cererea de chemare în judecată și de recurs se arată că acordul tatălui era o alternativă:

„I se interzicea intimatei (n.r. Mama copiilor) să părăsească țara împreună cu minorul, să îi schimbe locuința sau instituția de învățământ fără acordul tatălui sau fără autorizarea instanței de judecată”.

Ce decizii iau instanțele din Anglia

„Nu mai puteam nici eu, nici copiii. Cel mare era terorizat. I se verifica pachețelul, acasă eram verificați în frigider, în congelator dacă avem de mâncare. «Nu mai vreau, mami, nu mai vreau!», mi-a spus”, explică mama decizia plecării.

Ea adaugă că, în România, avea două locuințe – un apartament în Onești, dar și gospodăria de la țară, din Vaslui, „unde copiii au libertate și spațiu de joacă mai mare”.

Înainte să plece, femeia a făcut cereri de renunțare la cetățenia britanică pentru cei patru copii. Autoritățile engleze spun că acestea au fost respinse.

Însă, între timp, în Anglia se decide, de către Tribunalul de Familie al Londrei de Est, pe 9 februarie 2023, ca minorii să fie plasați în grija serviciilor sociale din Newham.

Apoi, prin hotărâri judecătorești pronunțate în vara lui 2023 de Curtea Supremă de Justiție – Divizia Familie din Regatul Unit, se decide ca minorii să rămână în custodia aceleiași autorități engleze.

„Sunt decizii care la mine n-au ajuns niciodată, pentru că nu mai locuiam, firește, la adresa din Londra”, susține Elena.

Protecția Copilului Newham a anunțat ICACU (International Child Abduction and Contact Unit), conform încheierii de la Curtea de Apel București. Este autoritatea competentă din Marea Britanie care se ocupă de răpirile internaționale de copii.

Așa s-a ajuns la dosarul din România, judecat mai întâi de Tribunalul București.

Ce spun autoritățile din România

În paralel, conform documentelor de la autoritățile din România depuse la dosar, cei trei copii mai mari au fost înscriși la școala din Hoceni, Vaslui. În clasa I, în cea pregătitoare și la grădiniță.

A* e în clasa I. În caracterizarea făcută de învățător și director și regăsită în documentele de la dosarul consultat de HotNews.ro, „prezintă o dezvoltare generală bună, caracterizată printr-o capacitate de a înțelege și de a asimila cele învățate”. Însă „uneori este timid, alteori mai retras, nu vorbește despre trecut și refuză să interacționeze verbal dacă nu cunoaște persoana”.

B* este în clasa pregătitoare. „Frecventează cu regularitate cursurile, are toate materialele și rechizitele necesare. (…) Vorbește frumos, politicos”, îl descrie învățătoarea.

Din datele de la autoritățile române, copiii sunt înscriși la medicul de familie și într-un program de consiliere psihologică. DGASPC Vaslui spune că ei „nu sunt expuși unui risc în familia naturală”, însă monitorizează dacă situația este una schimbătoare.

Iar Ministerul Familiei afirmă că micuților „le sunt asigurate cele mai bune condiții de creștere și îngrijire”.

Tribunalul București i-a dat dreptate femeii

În paralel, Tribunalul București a dat o primă hotărâre în dosar. Și, pe 23 octombrie 2023, a respins cererea celor de la London Borough of Newham.

Cum a argumentat instanța? „Toate măsurile referitoare la copil trebuie luate cu respectarea interesului superior al acestuia”.

Ceea ce, din punctul de vedere al judecătoarei Elena Bianca Iliescu, „față de vârsta acestora și de mediul traumatizant la care au fost expuși”, cu referire la cele două căsnicii în care mama a fost victima unor abuzuri din partea taților, înseamnă că minorii „au nevoie de stabilitate și un mediu securizant, de îngrijire și ocrotire din partea mamei”.

Prima instanță afirmă că „plasarea acestora în sistemul de protecție socială cu consecința privării lor de prezența mamei și de ocrotirea părintească din partea acesteia ar fi de natură să determine un dezechilibru semnificativ în dezvoltarea lor”.

„Tribunalul București a subliniat că toate măsurile referitoare la copii trebuie luate cu respectarea interesului superior al acestora și a făcut aplicarea art. 13 alineatul 1 litera b din Convenția de la Haga, în sensul că înapoierea minorilor în Marea Britanie și plasarea acestora în sistemul de protecție socială cu consecința privării lor de prezența mamei și de ocrotirea părintească din partea acesteia, ar fi de natură să determine un dezechilibru semnificativ în dezvoltarea lor”, spune Maria Costea, avocata Elenei.

Autoritățile engleze au atacat decizia.

De ce a întors Curtea de Apel decizia

Și, peste aproape 4 luni, pe 14 februarie 2024, Curtea de Apel București a admis cererea londonezilor. Și a dispus înapoierea minorilor în Marea Britanie. Cum și-au argumentat decizia cele trei judecătoare de la CAB?

Acestea spun că returnarea copiilor nu se poate refuza pentru că, printre altele, „ar echivala cu nerespectarea unei hotărâri judecătorești și ignorarea efectelor sale sub pretextul încălcării interesului superior al minorilor”. Interes superior despre care Curtea spune că a fost luat deja în considerare când instanțele din Anglia au luat decizia preluării custodiei minorilor.

Judecătoarele vorbesc și despre mama copiilor. Și spun că Elena a ales să nască „pe teritoriul Marii Britanii patru copii (cetățeni români și englezi deopotrivă) și să le stabilească reședința în acest stat”, așa că „trebuie să recunoască autoritatea organelor de protecție a copiilor și a instanțelor din Marea Britanie”.

Față de decizia Tribunalului, Curtea spune că acesta a reținut greșit că minorii vor avea de-a face cu tații abuzivi, fiind preluați de autorități, iar mama va putea avea contact cu minorii cel puțin de 3 ori pe săptămână și „este posibilă reintegrarea minorilor în familie”.

14 zile din 4 martie 2024

În curtea lor din Hoceni, Vaslui, copiii spun că le place să se joace cu găinile și să curețe nuci.

„Copiii sunt bucuroși și în siguranță lângă mama lor, iar de cand s-au stabilit în România au o mai mare deschidere socială, comunică liber, se joacă în mod natural și se simt în siguranță”, susține Maria Costea, avocata familiei.

Ea a primit decizia definitivă a Curții de Apel pe 4 martie 2024, dată de la care ar urma două săptămâni în care copiii să fie predați.

În acest timp, avocata spune că s-a adresat Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Externe, Avocatului Poporului, CSM și Inspecției Judiciare.

„Conform deciziei CAB, acești minori sunt efectiv smulși din familia naturală, de lângă mama lor și trimiși pe bază de proces-verbal la terța persoană care îi va da în plasament, separându-i atât de mamă, cât și frații între ei”, conchide Costea.

Despre autori:

Cristina Radu – a început să lucreze în presă în 2016, la agenția de presă News.ro. În perioada 2018 – 2024 a fost reporter la site-ul Libertatea, unde a publicat mai multe investigații și a scris pe teme sociale, de mediu, administrație locală. În ultimul an a colaborat și cu publicația de educație Școala 9. În 2022, Cristina Radu a câștigat premiul special „Animal Welfare în România” la Premiile Superscrieri ediția 11.

Răzvan Luțac – jurnalist de investigații. Scrie în presă din 2009. A început ca jurnalist la Gazeta Sporturilor, în 2011 a devenit reporter special și a început ulterior să publice investigații. A făcut parte din echipa de investigații care a făcut dezvăluirile despre Gala Bute, Hexi Pharma și Colectiv, alături de Mirela Neag și Cătălin Tolontan. Începând din august 2018 și până în februarie 2024 a scris și pentru Libertatea, unde a publicat zeci de investigații, unele dintre ele premiate la Superscrieri.