Pandemia și sănătatea dentară. Dr. Anamaria Ghiurcă și dr. Raluca Drăgan ne explică cum ne afectează COVID-19 gura, dinții și gingiile
Pacienți cu COVID-19 au început să raporteze că dinții lor s-au cariat, sunt mai slăbiți și o sensibilitate dentară crescută. Poate COVID-19 să afecteze dinții? “COVID-19 reduce fluxul de sânge din cavitatea bucală și poate afecta gingiile, făcându-le mult mai susceptibile la boala parodontală”, explică dr. Anamaria Ghiurcă, Medic Specialist – Parodontologie, Certificare tratament cu laser și dr. Raluca Drăgan, Medic Specialist – Chirurgie Dento – Alveolară, Rezident Protetică Dentară, DENT ESTET.
Pacienți cu COVID-19 au început să raporteze că dinții lor s-au cariat, sunt mai slăbiți și o sensibilitate dentară crescută. Poate COVID-19 să afecteze dinții?
Din păcate, COVID-19 afectează întregul organism, inclusiv cavitatea bucală, atât direct prin modificarea fluxului de sânge, cât și prin efectele produse de stilul nostru de viață în această perioadă sau de stresul acumulat.
Potrivit specialiștilor, COVID-19 reduce fluxul de sânge din cavitatea bucală și poate afecta gingiile, făcându-le mult mai susceptibile la boala parodontală. De asemenea, prin amânarea ședințelor de profilaxie și acumularea de depozite crescute de placă bacteriană și tartru, acest risc crește și mai mult.
Un studiu apărut în 2021 în Journal of Clinical Periodontology relevă o posibilă legătură între boala parodontală și apariția unor complicații mai severe la pacienții cu Covid-19. Studiul a fost realizat în Qatar pe un număr de 568 de pacienți și a concluzionat că parodontita este asociată cu un risc de 3,5 ori mai mare de a fi internat în unitățile de terapie intensivă, de 4.5 ori mai mare de a necesita ventilație asistată și de aproape 9 ori mai mare de deces la pacienții cu Covid-19, comparativ cu cei fără afecțiuni parodontale.
Deoarece multe persoane lucrează acum de acasă și au la îndemână gustări nesănătoase sau băuturi dulci, în timp ce își neglijează dinții și gingiile, a crescut mult și incidența cariilor.
De asemenea, numeroase cercetări au determinat o creștere a incidenței cazurilor de bruxism (scrâșnirea dinților), ca urmare a stresului psihic, financiar sau emoțional resimțit în timpul pandemiei, iar bruxismul conduce la uzură dentară, în cazul în care nu este tratat de medicul stomatolog cu ajutorul gutierelor dentare. Un studiu apărut în 2021 în Journal of Orofacial Orthopedics a arătat că a crescut la nivel mondial numărul de căutări pe Google pentru bruxism, scrâșnirea sau strângerea dinților, în perioada mai-octombrie 2020 comparativ cu perioade similare din ultimii 4 ani, acesta fiind un indiciu al interesului crescut al publicului pentru aceste efecte ale pandemiei. Tot din cauza forțelor crescute puse pe dinți, aceștia se pot fisura sau fractura. Conform unui studiu apărut în 2020 în International Journal of Environmental Research and Public Health, a crescut numărul pacienților care prezintă dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare.
Am întâlnit pacienți care s-au plans de sindromul de gură uscată, în urma infectării cu SARS-COV-2. Această afecțiune duce la apariția respirației urât mirositoare, poate crește riscul de a dezvolta boli parodontale, afte bucale sau carii dentare, iar în cazurile severe poate provoca probleme de vorbire sau de înghițire.
Este cunoscut faptul că aproximativ jumătate din oamenii cu COVID-19 experimentează o pierdere parțială sau totală a gustului. Simptomele sunt de obicei temporare, iar gustul și mirosul ar trebui să se amelioreze semnificativ sau să revină în decurs de 4 săptămâni, dar, în unele cazuri, acest lucru poate dura până la 6 luni.
Ce putem face când Covid-19 ne afectează sănătatea dentară?
În primul rând, cel mai bun lucru pe care putem să-l facem pentru sănătatea noastră dentară este să avem o igienă bună și să mergem periodic la medicul stomatolog. În acest fel, pacienții primesc un tratament personalizat, în funcție de problemele dentare sau parodontale pe care le au.
În cazul bruxismului se pot realiza gutiere, care au scopul de a proteja dinții de uzură, eventuale traume sau fracturi, prevenind astfel durerile de cap. Pentru scăderea durerilor de la nivelul maxilarelor și a articulației temporo-mandibulare se poate utiliza laserul.
Pacienții care prezintă xerostomie (sindromul de gură uscată) ar trebui să folosească o apă de gură sau alte produse de îngrijire orală care sunt concepute pentru a asigura hidratarea cavității bucale. Se recomandă evitarea alcoolului, a fumatului și a băuturilor cu cofeină. Datorită efectelor sale antibacteriene asupra salivei, xilitolul prezent în anumite bomboane sau gume poate preveni cariile asociate cu uscarea gurii.
Pierderea gustului este unul dintre cele mai frecvente simptome cu care pacienții se întâlnesc. Un sfat pentru pacienții care suferă de această modificare este să nu renunțe la igiena orală, ba chiar să fie mult mai atenți cu tehnicile secundare de curățare. Un alt lucru important de menționat este hidratarea corespunzătoare a organismului, care nu ar trebui să lipsească din rutina unui pacient cu COVID-19.
Cum să ne îngrijim dinții și gingiile. Câteva sfaturi pentru o dantura sănătoasă
Un studiu din 2021 arată faptul că sănătatea orală precară poate juca un rol în infecția cu SARS-COV-2. Studiul notează că gura poate acționa ca un punct de intrare pentru virus, deoarece celulele de pe limbă, gingii și dinți au enzima de conversie angiotensinei-2. Acesta este receptorul proteic care permite virusului să intre în celule. La cei cu sănătatea orală precară, prezența acestui receptor pare să fie mai mare.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a dovedi sau infirma aceste conexiuni, dar cert este că o igienă orală zilnică trebuie să fie o prioritate pentru noi toți, deoarece aceste măsuri nu îmbunătățesc numai sănătatea orală, ci și pe cea a întregului organism.
Periajul dentar trebuie realizat timp de cel puțin două minute, de două ori pe zi, dimineața și în special seara și trebuie să includă și periajul limbii, pentru că și aceasta retenționează numeroase bacterii. Nu trebuie să uităm de mijloacele auxiliare de igienizare și anume ața dentară, apa de gură și dușul bucal.
Într-un studiu apărut în 2021, în Journal of Oral and Maxillofacial Surgery, se recomandă utilizarea în aceasta perioadă a apelor de gură care conțin clorură de cetilpiridiniu (CPC) deoarece s-a dovedit că aceasta are potențial virucid asupra SARS-COV-2.
De asemenea, pacienții ar trebui să opteze pentru o dietă sănătoasă, cu un conținut ridicat de fibre și vitamine și să evite alimentele bogate în zahăr pentru a reduce riscul de apariție a unor carii noi. Băuturile pe care le consumă să conțină cât mai puțin zahăr și să fie neacidulate. Trebuie evitat fumatul și toate produsele alternative pe baza de tutun.
Ședințele de profilaxie nu ar trebui amânate, iar controalele periodice ar trebui realizate la medicul stomatolog generalist sau la parodontolog, pentru că stresul și stilul de viață din această perioadă amplifică și mai tare problemele deja existente sau pot să apară unele noi.
Deși în această perioadă lucrul pe care îl auzim cel mai des este să ne spălăm pe mâini, sfătuiesc pacienții să nu uite să se spele și pe dinți cu aceeași conștiinciozitate.
A afectat pandemia accesul la servicii dentare? Ce efecte sunt pe termen scurt și lung?
Accesul la serviciile dentare a fost afectat cu siguranță. Mai întâi prin închiderea propriu-zisă a cabinetelor dentare, timp de două luni, la începutul pandemiei, în urma deciziei autorităților, dar și prin limitarea manoperelor care puteau fi realizate de către medici.
Tot la începutul pandemiei, în 2020, un factor important care a influențat accesul la serviciile stomatologice a fost lipsa de informare privind măsurile de siguranță implementate de către cabinetele dentare, potrivit protocoalelor naționale și internaționale. Acest lucru a făcut ca mulți oameni să fie reticenți să meargă la cabinetul stomatologic. Studiile au arătat, însă, că gradul de infectare cu virusul SARS-COV-2 este mai scăzut pentru medicii stomatologi decât în cazul altor domenii medicale. Medicii stomatologi au luat toate măsurile de precauție necesare pentru ca pacienții să fie în siguranță în momentul în care vin la dentist.
Treptat, pacienții noștri au înțeles că există o legătură clară între sănătatea lor orală și starea generală de sănătate, astfel că această tendință s-a diminuat, iar oamenii au venit la cabinetul stomatologic pentru a-și rezolva probleme orale.
Din păcate, potrivit FDI World Dental Federation, consecințele restricțiilor și ale izolării din perioada pandemiei Covid-19 asupra sănătății orale a oamenilor au fost dezastruoase, prin creșterea numărului de carii dentare și avansarea bolii parodontale. Lăsate netratate, problemele se accentuează și pot duce la mărirea cariilor existente, uneori cu necesitatea scoaterii nervilor sau apariția abceselor, pierderea osului sau chiar mobilitatea dinților. Pe termen lung, putem vorbi chiar de pierderea dinților, uneori cu imposibilitatea aplicării unor implanturi din cauza lipsei de structură osoasă. Chiar și ratarea ședințelor de profilaxie poate face diferența între a păstra sau nu un dinte, în cazul celor cu prognostic discutabil.
DENT ESTET, liderul pieței de medicină dentară din România, parte din Grupul MedLife, a avut în 2021 cea mai amplă extindere teritorială în cei 23 de existență, ajungând la un portofoliu de 14 clinici în 7 orașe importante din țară: București, Timișoara, Sibiu, Brașov, Ploiești, Cluj-Napoca și Oradea.
…..
Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.
Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.
Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelegem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.
Surse:
Investigating the mouth–COVID connection (https://www.nature.com/articles/d41586-021-02922-8)
Kardeş E, Kardeş S. Google searches for bruxism, teeth grinding, and teeth clenching during the COVID-19 pandemic. J Orofac Orthop. 2021 Jun 29:1–6. doi: 10.1007/s00056-021-00315-0. Epub ahead of print. PMID: 34185102; PMCID: PMC8239479.
Saccomanno S., Bernabei M., Scoppa F., Pirino A., Mastrapasqua R., Visco M.A. Coronavirus Lockdown as a Major Life Stressor: Does It Affect TMD Symptoms? Int. J. Environ. Res. Public Health. 2020;17:8907. doi: 10.3390/ijerph17238907.
Takahashi Y, Watanabe N, Kamio N, Kobayashi R, Iinuma T, Imai K. Aspiration of periodontopathic bacteria due to poor oral hygiene potentially contributes to the aggravation of COVID-19. J Oral Sci. 2020 Dec 23;63(1):1-3. doi: 10.2334/josnusd.20-0388. Epub 2020 Nov 12. PMID: 33177276.
Komine A, Yamaguchi E, Okamoto N, Yamamoto K. (2021) Virucidal activity of oral care products against SARS-CoV-2 in vitro. J Oral Maxillofac Surg Med Pathol.
Marouf N, Cai W, Said KN, et al. Association between periodontitis and severity of COVID-19 infection: A case-control study. J Clin Periodontol. 2021;48:483–491 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33527378/)