Lista țărilor, printre care și România, ce au răspuns la apelul Cehiei și au expulzat diplomați ruși / ”Rusia trebuie să înțeleagă că nu este un act izolat al unei țări mici”

România, luni, dar și țările baltice (Lituania, Letonia și Estonia), vineri, s-au alăturat unei liste de țări UE și NATO în continuă creștere ce expulzează diplomați ruși pentru posibile activități de spionaj, aceste decizii înfuriind Moscova, transmite Reuters.

Tot luni Ungaria, Polonia și Slovacia și-au declarat ”solidaritatea totală” cu Cehia în conflictul cu Moscova, condamnând ”acțiunile ilegale și violente desfășurate de agenții ruși” în Europa.

Un șir de expulzări și de reacții în oglindă a prăbușit relațiile dintre Rusia și țările din fostul bloc sovietic la cel mai redus nivel de după căderea comunismului, ajungându-se în situația ca Moscova să acuze cel puțin două dintre ele că distrug în mod deliberat legăturile bilaterale.

România l-a declarat luni persona non grata pe adjunctul atașatului militar la București, după ce, în weekend, Lituania a anunțat că trimite acasă doi diplomați ruși iar Letonia și Estonia câte unu.

”UE ar trebui să aibă mai puțini spioni ruși sub acoperire”, a declarat ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis.

La trei decenii după colapsul Uniunii Sovietice, Moscova menține ambasade impozante și cu personal numeros în centrul și estul Europei, unele dintre țările gazdă spunând că acestea sunt o acoperire convenabilă pentru spionaj.

România, țările Baltice și Slovacia – care a ordonat joi ca trei ruși să plece acasă – par să răspundă unui apel făcut săptămâna trecută de Cehia către aliații din Uniunea Europeană și NATO, de a arăta solidaritate în acțiunea de înlăturare a spionilor ruși.

Pe lângă țările de mai sus, Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși, iar Polonia trei, atrăgând reacția Moscovei, care le-a arătat ușa la doi bulgari și cinci polonezi.

Cehia este angajată în cel mai amplu astfel de conflict diplomatic, ce implică plecarea a zeci de diplomați cehi și ruși, conflict pornit de la faptul că cehii consideră că serviciile secrete rusești au fost implicate în explozia unui depozit de armament în 2014.

Daniel Milo, expert senior la institutul GLOBSEC din Bratislava spune că acest șir de decizii sugerează o mai mare încredere în sine din partea Europei Centrale, și ar putea avea implicații în domenii precum energia, în condițiile în care această regiune depindea masiv de livrările rusești.

”Probabil că Rusia trebuie să înțeleagă că nu este un act izolat al unei țări mici, cu 10 milioane de locuitori (Cehia), ci că există un adevărat sentiment de solidaritate în rândul UE și NATO”, a declarat acesta.

”Dacă se întâmplă așa, va servi ca un exemplu puternic pentru orice încercări viitoare de a desfășura astfel de activități (de spionaj), în condițiile în care până acum le-au făcut fără teamă de urmări”, a mai spus Milo.

Expulzările de diplomați vine într-o perioadă de tensiuni acute între Rusia și Occident, inclusiv pe tema Ucrainei și a opozantului rus Alexei Navalnîi.

Kremlinul s-a plâns săptămâna trecută de ”o pshihoză anti-rusă în masă”, iar președintele Vladimir Putin a amenințat puterile străine cu un răspuns ”asimetric, rapid și dur” dacă vor trece de liniile roșii stabilite de Rusia.

Acest tip de discurs face puțin probabil ca Rusia – care nu a anunțat răspunsul ei la deciziile luate de România, Slovacia și țările baltice – să lase disputele să treacă de la sine.

O reacție similară a statelor europene a avut loc în martie 2018, în urma otrăvirii în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal. Atunci, 14 țări din Uniunea Europeană – între care și România – au decis să expulzeze diplomați ruși.

Ambasada Rusiei aprecia la acea vreme ca decizia ministerului român de externe de a declara persona non grata un diplomat rus acreditat la București reprezintă „manifestarea nebuniei publice colective”. „La Ambasada Rusiei la București cred, că este foarte probabil ca decizia luată este manifestarea nebuniei politice colective, mai ales, că nu există altă explicație plauzibilă”.