Sari direct la conținut

Nord Stream 1 nu mai livrează gaze – vor trebui germanii să tremure de frig?

HotNews.ro
Sediul filialei Gazprom în Germania, Foto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images
Sediul filialei Gazprom în Germania, Foto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images

​​Rusia livrează Germaniei o cantitate tot mai redusă de gaze. Conducta Nord Stream intră în revizie şi nu ştie nimeni dacă va mai livra după încetarea lucrărilor. Kremlinul poate face presiuni puternice, scrie Deutsche Welle.

Mulţi chiriaşi din Germania primesc în aceste zile înştiinţări neîmbucurătoare. Proprietarii şi administratorii de imobile majorează de la lună la lună costurile de încălzire din pricina exploziei preţurilor la energie. O scumpire de 100 la sută a anunţat o firmă imobiliară din Berlin pentru cele 31.000 de locuinţe ale ei, care se încălzesc cu gaze sau motorină.

Şi nu se ştie dacă preţurile nu vor creşte în continuare. Scumpirea energiei ajunge cu întârziere la consumator, fiindcă plăţile în avans nu pot fi comparate decât la sfârşitul anului cu evoluţia reală a preţurilor. Asociaţia GdW, din care fac parte 3000 de firme imobiliare din Germania, a calculat că anul viitor în fiecare gospodărie se vor cheltui pe energie până la 3800 de euro suplimentar

Pacea socială este periclitată

Scumpirea îi va afecta mai ales pe oamenii cu un venit normal „care nu pot compensa scumpirea prin renunţarea la cel de-al doilea sau al treilea concediu anual”, avertizează Asociaţia companiilor de spaţiu locativ din Saxonia. „Vorbim despre familii, a căror existenţă este ameninţată. Politicienii trebuie în sfârşit să înţeleagă asta.”

Nu doar scumpirea energiei îi împovărează pe oameni. Inflaţia se reflectă în aproape orice. Cancelarul Olaf Scholz a evidenţiat deja că niciun stat din lume nu poate compensa avalanşa de scumpiri care va veni. „Nu vom putea reduce toate preţurile prin subvenţii”, a subliniat el. Iar ministrul său al Economiei, ecologistul Robert Habeck, îi îndeamnă de săptămâni pe germani să economisească energia.

Duşuri reci şi haine groase

Cel mai mare concern imobiliar din Germania, Vonovia, vrea să reducă temperatura nocturnă în clădirile încălzite cu gaze la 17 grade Celsius. Aceasta ar putea produce o scădere a consumului cu opt la sută, a explicat. În timpul zilei se va încălzi ca de obicei. Aprovizionarea cu apă caldă nu va fi afectată de asta. Nu vor exista restricţii la făcut duş sau baie.

În Dippoldiswalde din landul Saxonia situaţia arată diferit. Acolo o asociaţie imobiliară şi-a informat chiriaşii că nu va mai exista apă caldă decât dimineaţă devreme, la prânz şi seara. Încălzirea va fi închisă până în septembrie. Asociaţia face deja economie de energie pentru la iarnă, se mai arată în înştiinţare.

„Oamenii sunt mai avansaţi decât politicienii din Berlin”

După ce o fotografie cu înştiiinţarea respectivă şi-a făcut apariţia în mediile de socializare, provocând dezbateri aprinse, ministra federală a Construcţiilor, Klara Geywitz, s-a grăbit să declare restricţiile ilegale. Asociaţia federală a Chiriaşilor a atras la rândul ei atenţia că lipsa apei calde este motiv pentru ieftinirea chiriei.

Asociaţia imobiliară respectivă nu se lasă intimidată de toate acestea. Chiriaşii au manifestat înţelegere, a afirmat un membru al consiliului de administraţie. El s-a declarat bucuros că a pornit o dezbatere, chiar dacă firma sa este înjurată. „Oamenii sunt mai avansaţi decât politicienii de la Berlin”, a declarat el pentru agenţia germană de presă dpa.

Ce va fi cu Nord Stream?

Se află cu adevărat politicienii cu un pas în urma dramaticelor evoluţii? În Ministerul Economiei aerul condiţionat a fost închis deja de câteva săptămâni iar la toamnă se va încălzi mai puţin decât de obicei. Acelaşi lucru s-ar putea face şi în alte ministere federale şi regionale sau în alte instituţii publice, a declarat vineri Habeck în Bundesrat, camera superioară a Parlamentului.

Cert este că dependenţa de gazele din Rusia a fost multă vreme subestimată la Berlin. Majoritatea sunt livrate prin gazoductul Nord Stream 1, pe sub Marea Baltică. În 2021, 55 la sută din necesarul de gaze al Germaniei a fost asigurat de Rusia. În prezent, Germania mai importă de la Gazprom 35 la sută din necesar, susţin surse guvernamentale.

Întreţinerea conductei sau sistarea livrărilor?

Rusia şi-a redus drastic livrările şi justifică asta şi prin lipsa unei turbine de gaze de la Siemens Energy, care se află la reparaţii în Canada. Din pricina sancţiunilor decise împotriva Rusiei, turbina a rămas acolo. Germania a oferit acum Canadei să livreze în Germania turbina, pentru ca Germania să o livreze ulterior Rusiei.

Din 11 iulie Nord Stream 1 este închisă complet pentru lucrări de întreţinere. Vor livra ruşii iarăşi gaze după cele 10-14 zile de lucrări prevăzute? „Dacă turbina revine de la reparaţii, am putea spori cantităţile”, s-a explicat de la Kremlin. Rusia nu foloseşte gazele sale ca mijloc de presiuni politice, a adăugat aceeaşi sursă.

Pregătiri pentru ce poate fi mai rău

Dar guvernul german exact de acest lucru se teme, şi a şi acuzat Rusia de un „atac economic” pe fundalul reducerii livrărilor de gaze. Guvernul de la Berlin speră în ce-i mai bun dar se pregăteşte pentru ce-i mai rău. Pe bandă rulantă se adoptă legi pentru limitarea urmărilor penuriei şi compensarea scumpirii exponenţiale a energiei.

În legea securităţii energetice se stipulează că se va folosi pe viitor mai mult cărbune decât gaz în termocentralele electrice, pentru ca gazul să fie folosit pentru încălzire. Până acum, din motive de protecţia climei, se ardea tot mai puţin cărbune.

Nouă miliarde pentru Uniper?

De asemenea, unele legi înlesnesc ajutorul guvernamental pentru întreprinderi energetice care se confruntă cu greutăţi. De exemplu Uniper. De la mijlocul lunii iunie distribuitorul de energie, mai dependent decât oricare altul de livrările de gaze din Rusia, nu mai primeşte decât 40 la sută din cantitatea de până acum de la Gazprom, şi trebuie să facă achiziţii suplimentare pe piaţa mondială la preţuri mult mai mari.

Aceasta a adus compania într-o situaţie financiară precară şi de aceea Uniper a cerut statului ajutorul. Suma aflată în discuţie este de nouă miliarde de euro.

În pragul unei crize economice severe?

Numărul furnizorilor de energie care se confruntă cu dificultăţi financiare creşte aproape de la o zi la alta. Cât de mult poate statul sprijini firmele relevante pentru sistem fără a se suprasolicita? Mai ales că şi multe companii industriale nu-şi mai pot plăti factura la gaze.

„Ţara noastră se îndreaptă probabil spre cea mai gravă criză economică din istoria Republicii Federale”, a avertizat preşedintele formaţiunii CDU, Friedrich Merz, în Bundestag. Se înregistrează cea mai ridicată rată a inflaţiei din ultimii 30 de ani, şi, pentru prima dată după decenii, bilanţul comercial este negativ, ceea ce înseamnă că Germania mai mult importă mărfuri decât exportă. Firmele germane riscă să nu mai fie definitiv competitive la nivel internaţional, a mai atras atenţia Merz.

Conjunctură economică în cădere cu 12 la sută

Institutul de prognoză economică Prognos a publicat la sfârşitul lunii iunie un studiu, plecând de la premisa că livrările de gaze din Rusia vor fi stopate complet. Într-o astfel de eventualitate Germania ar trebui să cumpere gaze din alte ţări şi să se descurce cu cantitatea aflată în capacităţile sale de stocare.

În cazul stopării, în decurs de patru săptămâni gazele nu vor mai fi suficiente pentru toţi consumatorii, se arată în studiu. Dat fiind că, potrivit legii, gospodăriile private, serviciile sociale şi centralele de încălzit au prioritate, penuria ar afecta mai ales industria. Branşe cum ar fi siderurgia, fierul brut, chimia şi industria sticlei ar avea enorm de suferit, cu o reducere estimată a producţiei de 50 la sută.

Aceasta ar afecta întreaga economie a Germaniei. În cazul sistării livrărilor de gaze din Rusia, economia Germaniei s-ar prăbuşi cu 12,7 procente până la sfârşitul acestui an. Spre comparaţie, în urma lockdown-ului din primăvara lui 2020, PIB-ul Germaniei s-a prăbuşit în al doilea trimestru al anului cu 9,7 la sută, comparativ cu anul precedent.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro