Potrivit majorității ungurilor, este inacceptabil că Viktor Orbán s-a întâlnit cu Vladimir Putin în China

Premierul ungar a făcut în mod deliberat o declarație pro-rusă când a numit invazia Ucrainei drept o operațiune militară – conform sondajului Publicus, populaţia ungară consideră că aceasta este explicația cea mai probabilă, potrivit cotidianului maghiar Nepszava, citat de Rador Radio România.

91% dintre intervievaţi au auzit despre întâlnirea premierului Viktor Obán cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Beijing, potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul Publicus. Sunt semnificativ mai mulți cei cărora nu le place acest lucru decât cei cărora nu văd nimic rău în faptul că, în timp ce liderii europeni se feresc de președintele rus care a atacat Ucraina, premierul ungar negociază cu acesta.

52% dintre respondenţi au considerat întâlnirea cu Putin inacceptabilă sau „mai degrabă” inacceptabilă, în timp ce 35% aparțin celeilalte tabere, care consideră că este acceptabilă.

Modul în care cineva gândește despre această întâlnire este în mare măsură determinat de preferințele politice. 13% dintre intervievaţi nu au răspuns. (Sondajul efectuat la solicitarea ziarului „Népszava” este reprezentativ pentru populația adultă ungară după vârstă, sex și educație.)

Două războaie, două judecăți

Se știe că un alt conflict grav, un război, a izbucnit între Israel și Hamasul palestinian din Fâşia Gaza. Potrivit a 54% din populația ungară, mai degrabă războiul ruso-ucrainean, care are loc în imediata vecinătate a Ungariei, are un impact mai mare asupra prezentului și viitorului apropiat al ţării, în timp ce 10% dintre respondenţi consideră că un efect mai mare are conflictul israelo-palestinian, iar 21% susţin că ambele războaie au un impact negativ asupra Ungariei. În schimb foarte puțini au răspuns (2%) că niciunul dintre aceste conflicte nu are vreun efect semnificativ asupra Ungariei.

Institutul Publicus a vrut să afle în interesul cui a avut loc această întâlnire. Potrivit a 32% dintre respondenţi, întâlnirea cu Putin a avut loc din interesul lui Viktor Orbán, deoarece este importantă întreţinerea unei relaţii bune cu Rusia din cauza livrărilor de gaze naturale şi petrol.

Puțin mai mulți (33%) au considerat că întâlnirea a avut loc în interesul ambelor părți şi doar 19% au susţinut că a avut loc în interesul lui Putin, deoarece datorită calităţii Guvernului ungar de membru al sistemelor de alianţă occidentală, agresorul în războiul din Ucraina, Rusia, este glorificat, iar actele sale sunt considerate ca fiind legitime. În acest grup de respondenți, chiar și cu lupa cu greu se găsesc susţinători ai partidelor de guvernământ (1%).

În timpul discuţiilor cu Putin, Orbán a numit invadarea Ucrainei – folosind tertipul propagandei ruse – drept o operațiune militară şi nu război. Potrivit majorității relative, 36% dintre respondenți, premierul ungar a vrut în mod deliberat să facă o declarație pro-rusă, în timp ce 23% au considerat că Orbán a vrut doar să fie diplomat.

15% dintre intervievaţi au fost de acord cu abordarea conform căreia Orbán „era conștient de greutatea declarației sale, dar nu putea face nimic altceva”.

Alţii au ajuns la concluzia că folosirea cuvintelor nu are nicio semnificație: este adevărat că procentul acestora este doar de 9%. Posibilitatea că Viktor Orbán să se fi exprimat astfel din întâmplare a fost considerată probabilă de un număr neglijabil de respondenţi (1%). Faptul că procentul celor care nu au răspuns a fost de 17 % indică o confuzie.

În schimb, 42% intervievaţi au răspuns la întrebarea cine ar fi putut iniţia „negocierile bilaterale”. Cei care și-au formulat o opinie au susţinut în cea mai mare parte că Ungaria a fost inițiatorul (39%), iar 19% au indicat Rusia.

FIDESZ – împreună cu turcii – amână de aproape un an și jumătate ratificarea parlamentară a aderării Suediei la NATO. Potrivit a 17% dintre participanții la sondaj, astfel Guvernul ungar vrea să fie pe placul lui Putin (Rusia). Versiunea conform căreia prin această amânare FIDESZ îndeplineşte cererea lui Erdogan (Turcia) este considerată probabilă de doar 3%.

Majoritatea (35%) sunt înclinați să creadă că Orbán vrea să-i mulțumească pe ambii lideri. Această explicație a devenit dominantă mai ales în rândul opoziției. În schimb, exact un sfert dintre cei chestionați (25%) consideră că „Guvernul decide în această problemă în mod independent”, în special simpatizanţii FIDESZ gândesc astfel. Procentul celor care nu au răspuns a fost și de această dată mare (21%).

După Putin, Erdogan şi summitul Statelor Turcice

Programul diplomatic al lui Viktor Orbán s-a dezvoltat destul de ciudat în ultimele trei săptămâni. La mijlocul lunii octombrie, premierul a purtat discuții cu președintele rus Vladimir Putin, la Beijing, unde s-a întâlnit și cu președintele chinez Xi Jinping. Întâlnirile sale amicale au continuat săptămâna trecută în Kazahstan, unde a participat la un summit al Consiliului Turcic. Aici a avut o întrevedere cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

În Kazahstan, Viktor Orbán s-a întâlnit şi cu preşedintele azer, Ilham Aliev, întâlnire care a avut loc la puţin timp după luptele în care şi-au pierdut viaţa mai ales armenii şi după ce Azerbaidjan a ocupat regiunea Nagorno-Karabah, locuită de armeni creştini. Orbán l-a felicitat pe preşedinte pentru acţiunile sale întreprinse în vederea stabilizării regiunii şi i-a urat mult succes la reconstruirea Nagorno-Karabah, potrivit Nepszava, citat de Rador Radio România.