Sari direct la conținut

„O nouă eră”: Socialiștii spanioli au câștigat alegerile din Catalonia, dând o mare lovitură mișcării separatiste

HotNews.ro
Salvador Illa i-a condus pe socialiștii spanioli către o victorie electorală mare în Catalonia, Foto: Emilio Morenatti / AP / Profimedia
Salvador Illa i-a condus pe socialiștii spanioli către o victorie electorală mare în Catalonia, Foto: Emilio Morenatti / AP / Profimedia

Socialiștii au obținut cele mai multe voturi la alegerile catalane de duminică, dând o lovitură serioasă unui deceniu de guvernare separatistă și viselor de independență încă nutrite de unii din bogata regiune din nord-estul Spaniei, transmite Reuters.

  • UPDATE 12:44 Liderul catalan pro-independență Carles Puigdemont a anunțat luni că își va prezenta candidatura în noul parlament catalan ales duminică pentru a forma un guvern minoritar format din partidele separatiste. În pofida victoriei socialiștilor, „cred că există opțiuni pentru o nominalizare și, prin urmare, îmi anunț intenția de a-mi prezenta candidatura”, a declarat Puigdemont, aflat în exil în străinătate din 2017, într-o conferință de presă la Argelès-sur-Mer, în sudul Franței.

Socialiștii, conduși la nivel local de Salvador Illa aveau, după numărarea a peste 99% din voturi, peste 42 de locuri în parlamentul regional de 135 de locuri, în timp ce partidul separatist de linie dură Junts se afla pe locul al doilea cu 35 de locuri, iar partidul separatist mai moderat Esquerra Republicana de Catalunya (ERC) avea 20 de locuri.

Cel mai mare partid de opoziție din Spania, Partidul Popular conservator, a avut de asemenea o noapte bună, obținând un salt mare față de ultimul scrutin (2021), de la trei locuri la 15. Prezența la vot a fost foarte scăzută – 58%.

„O nouă eră”

Rezultatul pare a fi o amenințare existențială pentru guvernarea separatistă din Catalonia, care a organizat în 2017 un referendum ilegal și a venit cu o declarație de independență care a provocat cea mai gravă criză instituțională din Spania din ultimii peste 30 de ani, dar a cărei mișcare și-a pierdut în ultima vreme energia și unitatea.

Reprezintă, de asemenea, o justificare a încercărilor premierului socialist spaniol Pedro Sanchez de a normaliza relațiile cu Catalonia rebelă, inclusiv prin acordarea de grațieri pentru condamnările legate de campania de independență și, mai recent, o amnistie controversată, inclusiv pentru alte persoane care încă sunt urmărite penal.

Luând cuvântul la încheierea numărătorii voturilor, Illa a salutat o „nouă eră” pentru regiune. Cu toate acestea, în condițiile în care niciun partid nu deține o majoritate clară și există diviziuni ideologice profunde între ele, există riscul ca votul să fie repetat.

Urmează negocieri complicate

Partidele separatiste ERC, Junts, CUP de extremă stânga și Alianca Catalana de extremă dreapta, nu au în total cele 68 de locuri necesare pentru a putea forma un guvern de coaliție.

Socialiștii lui Illa vor trebui, de asemenea, să încheie un acord – cel mai probabil cu ERC – dar partidele separatiste au respins până acum orice sugestie de a ajuta partidul național de guvernământ să guverneze în Catalonia.

În schimb, Illa ar putea încerca să formeze o alianță neortodoxă nu doar cu Sumar, partenerul său de coaliție în guvernul național, de extremă stânga, ci și cu Partidul Popular conservator și cu Vox, de extremă dreapta, cu care socialiștii au declarat de mult timp că nu vor negocia.

Duminică seară, liderul ERC, Pere Aragones, președintele demisionar al Cataloniei, a declarat presei că partidul său va trece în opoziție, excluzând efectiv susținerea socialiștilor.

Liderul Junts, Carles Puigdemont, a spus că partidul său a obținut rezultate bune, dar prezența la vot în rândul alegătorilor separatiști a rămas scăzută și, fără o prezență puternică a ERC, AC și CUP, opțiunile sale sunt limitate.

El a declarat anterior că, dacă nu va câștiga, iar socialiștii se vor alia cu PP pentru a conduce regiunea, și-ar putea retrage sprijinul pentru guvernul național minoritar al acestuia – oferit după alegerile naționale neconcludente din iulie, riscând o nouă instabilitate la nivel național.

Analistul politic și istoricul Joan Esculies a afirmat că, indiferent de ceea ce va urma, capul de afiș al serii a fost înăbușirea sentimentului separatist catalan: „Mișcarea pro-independență a rămas fără idei pentru a convinge sau mobiliza oamenii așa cum o făceau înainte”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro