De ce râurile din România sunt așa de poluate și ce soluții există
Râurile din România sunt foarte poluate, iar principalele surse identificate în zonele unde s-au descoperit probleme la calitatea apelor, au fost deversările de fose septice, canalizările de ape reziduale sau dejecțiile de la ferme sau crescători de animale. Oamenii aruncă și scaune auto, dar și anvelope de mașini, dar foarte gravă este situația și cu microplasticul. InfoClima.ro scrie pe larg despre poluarea râurilor și despre ce soluții de rezolvare ar fi.
În România, lipsa infrastructurii pentru colectarea și epurarea apelor menajere duce la poluarea apelor cu ape menajere sau dejecții.
Șantierele sau construcțiile aflate în vecinătatea râurilor sunt surse de poluare cu reziduuri de tip ciment, var sau alte materiale ce pot influența PH-ul apelor. De asemenea balastierele sau locurile de unde se realizează extragerea de pietriș din albiile râurilor, poluează ecosistemul cu ulei sau motorină de la mașinile scufundate în apă, sau tulbură foarte tare apa, ducând la un factor al turbidității foarte crescut.
Problema deșeurilor și a plasticului care se regăsește în albiile râurilor a fost întâlnită în toată țara. De la scaune auto, la anvelope de mașini, cărucioare, tot ce înseamnă lucruri casnice sau chiar obiecte personale, din păcate deseori decidem să scăpăm de gunoi aruncându-l în „râpă”.
Nu mai putem vorbi despre ape curgătoare care trec prin localități, care să nu reprezinte un pericol pentru îmbăiat sau scăldat. Mai mult decât atât, un alt factor poluant care nu este vizibil si foarte greu măsurabil este microplasticul. Ca urmare a efectului mecanic produs de apă sau a degradării din cauza razelor solare, plasticul se descompune în bucăți foarte mici care la rândul lor ajung să fie de ordinul micronilor și anume : microplastice. Acestea ajung să fie în apă, în aer și să între în sistemul digestiv al animalelor, deci suntem predispuși să îl captăm/asimilăm din orice mediu.
Principalele surse de poluare identificate în zonele unde s-au identificat probleme la calitatea apelor, au fost deversări de fose septice, canalizări de ape reziduale sau dejecții de la ferme sau crescători de animale.
Conform unui studiu efectuat de Universitatea din Viena împreună cu Asociația MaiMultVerde, aproximativ 4,2 tone de deșeuri sunt transportate zilnic pe Dunăre, adică ~1533 de tone pe an. În plus, până la Dunăre și pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice fel acumulează cantități imense de plastic. Un aport important al acestor deșeuri sunt vărsate de râurile ce străbat România și se varsă în Dunăre sau de râuri care se varsă la rândul lor în Dunăre (Mureș -Tisa).
Cu siguranță precipitațiile mai abundente și viiturile sunt responsabile pentru colectarea gunoaielor de pe toate crevasele și râpele, fundăturile și locurile în care se depozita orice lucru care ieșea din uz și nu mai era de folos. Toate acestea ajung ori în lacuri de acumulare (din zonele de munte) ori în Dunăre, care la rândul său le transportă în Marea Neagră.
O serie de cercetători din cadrul UBB au realizat măsurători microscopice folosind o tehnică deosebită (Raman spectroscopy) pe ape din 2 izvoare de munte din Munții Apuseni (Țarina și Josani) pentru a testa calitatea acesteia.
Prezența microplasticelor în apele izvoarelor a fost confirmată și o estimare cantitativă exprimată ca număr de fragmente sau fibre pe litru a fost de 0,034 în Josani și 0,06 în izvorul Țarina. Rezultatele spectrale au arătat că majoritatea microplasticului găsit au fost dominate de polietilen tereftalat (PET), urmat de polipropilenă.
INTERVIURILE HotNews.ro