Tăierile ilegale de păduri: Apel în Parlamentul European pentru o misiune în România și protejarea celor care luptă împotriva defrișărilor

Agresiunile asupra activiştilor, avertizorilor de integritate şi jurnaliştilor care raportează tăierile ilegale de păduri din România a făcut luni obiectul unei dezbateri la Bruxelles în Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European (PE), unde s-a făcut apel la trimiterea unei misiuni în Bucovina şi la adoptarea unei rezoluţii de către legislativul comunitar pentru protejarea celor care luptă împotriva defrişărilor.

Dezbaterea a fost prilejuită de înaintarea de către activistul de mediu Daniel Bodnar a unei petiţii privind protecţia activiştilor, avertizorilor de integritate şi jurnaliştilor care raportează infracţiuni forestiere în România.

„Situaţia este dramatică. Hoţii de lemn continuă să taie ilegal pădurile din România într-un ritm alarmant. Reţelele organizate comit infracţiuni împotriva celor care protejează pădurile pentru că ştiu că nu li se întâmplă mai nimic”, a atras atenţia luni Bodnar, care şi-a prezentat petiţia prin videoconferinţă.

„Infractorii sunt înarmaţi şi periculoşi. Lucrătorii silvici oneşti, activiştii de mediu şi jurnaliştii sunt vulnerabili şi se simt lăsaţi singuri”, a mai spus el, evocându-şi propriile experienţe din „acţiunile de demascare şi urmărire a hoţilor de lemn”.

„Am fost urmărit şi încolţit cu maşina pe şosea. Am fost bătut, umilit, ameninţat. Mi-a fost ameninţată familia şi am fost nevoit chiar să îmi trimit soţia şi fetiţa în afara ţării ca să le protejez”, a declarat Bodnar, reamintind de asemenea de cazul din septembrie, când activistul de mediu Tiberiu Boşutar şi jurnaliştii Mihai Dragolea şi Radu Mocanu au fost bătuţi în timp ce filmau un documentar despre tăierile ilegale de păduri în Suceava.

„Din 2016, în instanţele din România au fost peste 1.500 de dosare privind transporturi ilegale de lemn şi agresiuni împotriva denunţătorilor. Majoritatea dosarelor au fost clasate. Am depus din ianuarie 2020 mai multe plângeri privind atacurile asupra mea, documentate inclusiv foto şi video şi cu martori. Încă nu am o soluţie în acest caz. Dimpotrivă, au fost deschise alte acţiuni legale împotriva mea. Trebuie să o spun clar: la nivel local, autorităţile sunt fie depăşite, fie complice”, a mai atras el atenţia.

Acesta a făcut apel şi la Comisia Europeană „să se asigure că autorităţile române şi din toate statele membre cu probleme similiare îi protejează în mod real pe cetăţenii care luptă pentru protecţia mediului”.

Apel pentru o misiune în România

Activistul de mediu a invitat totodată Parlamentul European să organizeze o misiune în Bucovina pentru a vedea la faţa locului lucrurile semnalate în petiţie.

„Sunt încrezător că instituţiile Uniunii Europene au voinţa şi puterea de a proteja mediul şi pe toţi cetăţenii europeni. Avem nevoie să acţionaţi nu numai pentru viaţa noastră, ci şi pentru generaţiile care vor veni. Pădurile aparţin patrimoniului românesc şi european şi sunt moştenirea noastră pentru viitorii cetăţeni din întreaga Europă”, şi-a încheiat el pledoaria.

În intervenţia sa, reprezentanta Comisiei Europene, experta Alexandra Dobre, din cadrul Direcţiei Generale Mediu, a subliniat că UE „nu are competenţă de a cerceta sau de a urmări penal atacuri sau chiar asasinate în statele membre” şi că este „responsabilitatea autorităţile române să îşi intensifice eforturile de combatere a exploatării forestiere ilegale şi de protejare a apărătorilor mediului”.

„România trebuie să ia în continuare măsuri necesare în vederea consolidării cadrului legal existent şi să dezvolte capacitatea de monitorizare şi control privind lupta împotriva tăierilor ilegale”, a afirmat ea.

„Directiva privind infracţiunile împotriva mediului nu conţine în prezent nicio dispoziţie specifică în legătură cu protecţia apărătorilor mediului. Modul în care sunt protejate părţile interesate şi modul în care această protecţie este pusă în aplicare ţin de legislaţia naţională. Cu toate acestea, această directivă privind infracţiunile împotriva mediului este în curs de revizuire şi se preconizează ca o propunere a Comisiei să fie adoptată la 14 decembrie 2021. În cadrul acestei proceduri de revizuire va fi luată în considerare chestiunea generală a protecţiei persoanelor care raportează infracţiuni împotriva mediului sau care contribuie la anchete. De asemenea, în cadrul acestei revizuiri se va analiza şi necesitatea de a impune sancţiuni penale pentru comerţul ilegal de lemne”, a mai explicat reprezentanta Comisiei Europene.

Protejarea celor care luptă împotriva defrișărilor ilegale

Reprezentantul grupului Renew, eurodeputatul USR Vlad Gheorghe, a făcut apel la adoptarea rapidă a unei rezoluţii a PE pentru protejarea celor care luptă împotriva defrişărilor ilegale şi la organizarea unei vizite în România pentru o documentare la faţa locului, precum şi pentru înfiinţarea Procurorului Verde European.

„Tăierile ilegale ne costă enorm acum, iar pe copiii noştri îi vor costa şi mai mult. Ştim cine sunt responsabilii. Sunt grupări infracţionale de crimă organizată, sunt companii care vor profit cu orice preţ, chiar politicieni şi administraţii corupte, nu e niciun secret. Ei sunt agresorii, iar activiştii de mediu, jurnaliştii, avertizorii de integritate, precum şi pădurarii oneşti sunt victimele (…) Agresorii merită şi trebuie să fie pedepsiţi, iar victimele merită şi trebuie să fie protejate. Este cazul să ne implicăm prin toate mijloacele posibile, atât politice, cât şi tehnice, de la misiuni la faţa locului până la o rezoluţie pe acest subiect. Trebuie să punem capăt imunităţii infractorilor de mediu”, a declarat Gheorghe.

Ideea trimiterii unei misiuni a Parlamentului European în Bucovina a fost susţinută şi de eurodeputatul luxemburghez Marc Angel, din partea Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), şi de eurodeputata letonă Tatjana ŽDanoka, de la Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, care a şi prezidat discuţia de luni, în calitate de vicepreşedintă a Comisiei pentru Petiţii.

La rândul său, eurodeputatul UDMR Lóránt Vincze, din partea Grupului PPE, a afirmat că problemele semnalate de petiţionar „ne arată o realitate tristă” din România în privinţa defrişărilor ilegale, cu atât mai mult cu cât „activiştii de mediu (…) sunt atacaţi, maltrataţi, alături şi de pădurari şi de angajaţii ocoalelor silvice care dau nas în nas cu oameni care comit fapte ilegale”.

Tatjana Ddanoka a precizat că petiţia rămâne deschisă şi că aşteaptă o evaluare suplimentară în scris din partea Comisiei Europene în legătură cu situaţia din România. Ea a adăugat totodată că propunerea trimiterii unei misiuni în România va fi înaintată coordonatorilor grupurilor parlamentare.