OUG 114 – Fundamentare si aplicare in stil balcanic sau cat de şmecheri suntem noi
OUG 114 este justificata de emitenti, pentru unele din prevederile sale, inclusiv prin aplicarea unor prevederi ale Tratatului privind functionarea Uniunii Europene respectiv a unor Directive ale Consilului Uniunii Europene, mai vechi sau mai noi.
Laudabil, am putea spune, daca guvernantii nu ar uita, intentionat sau nu, de aplicarea altor Directive Europene transpuse in legislatia interna in ultimele decenii, cele privind piata de energie.
Din perspectiva celor din urma, putem spune ca revenirea la piata reglementata de energie electrica este o masura cel putin pripita, care nu ofera garantia obtinerii unor efecte benefice pentru actorii din piata si care nu poate fi justificata decat de interese de moment ale guvernantilor si reglementatorului.
Deschiderea pietei de energie electrica din Romania catre concurenta are un istoric de aproape 20 de ani, la baza fiind obligatiile internationale asumate de statul roman prin Tratatul Cartei Energiei ratificat prin Legea nr.14/1997 si necesitatea armonizarii reglementarilor nationale cu prevederile directivelor comunitare in sectorul energetic (Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice). In acest sens, in perioada 2000 – 2007 Guvernele Romaniei au adoptat o serie de Hotarari privind gradul de deschidere a pietei de energie electrica, ultima fiind HG 638/20.06.2007 privind deschiderea integrala a pietei de energie electrica si de gaze naturale.
In anul 2009, Comisa Europeana a declansat procesul de infringement impotriva Romaniei pentru nerespectarea prevederilor Directivelor 2009/72/CE respectiv 2009/73/CE. Comisia a considerat ca aplicarea mecanismului de preturi reglementate pentru furnizarea de energie electrica respectiv gaze naturale nu respecta principiul proportionalitatii in conformitate cu Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie a Uniunii Europene.
Ulterior, in septembrie 2011, Comisia Europeană a demarat o alta procedura de infringement, acuzand neimplementarea celui de-al treilea pachet legislativ al UE privind liberalizarea pietei interne de energie, sanctiunile fiind ridicate abia in octombrie 2014.
Pentru a se incadra in prevederile legislatiei comunitare, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si ANRE au propus un calendar de eliminare treptata a preturilor reglementate pentru furnizarea de energie electrica respectiv gaze naturale la clientii finali.
Pentru energia electrica, au fost precizate ca date limite data de 31.12.2013 pentru clientii noncasnici respectiv 31.12.2017 pentru consumatorii casnici. Acest calendar a fost prevazut in Memorandumul de Intelegere aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta de Guvern din data de 13 martie 2012, fiind parte din obligatiile asumate de Romania in relatia cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana, in baza carora Romania a beneficiat de sprijin financiar de multe miliarde de euro, conditionat de implementarea unui program complex de politici economice
Redau mai jos cateva principii/prevederi punctuale ale Directivei 2009/72/CE, urmand sa vedem modul in care sunt acestea intelese si aplicate in Romania, dupa interesele de moment.
(3) Libertatile pe care tratatul le garanteaza cetatenilor Uniunii (…) pot fi efective numai in cadrul unei piete deschise in totalitate, care permite tuturor consumatorilor sa isi aleaga liber furnizorii si tuturor furnizorilor sa isi livreze liber produsele clientilor.
(6) O piata interna a energiei electrice functionala ar trebui sa ofere producatorilor stimulente adecvate pentru investitii in noi tehnologii de producere de energie electrica, inclusiv din surse regenerabile de energie (…).
(45) (…) Este necesar ca statele membre sa ia masurile necesare pentru protejarea consumatorilor vulnerabili in contextul pietei interne a energiei electrice. Aceste masuri pot fi diferite in functie de situatia specifica din statele membre in cauza si pot cuprinde masuri specifice legate de plata facturilor de energie electrica sau masuri mai generale luate in cadrul sistemului de asigurari sociale. Atunci cand se furnizeaza un serviciu universal si micilor intreprinderi, masurile pentru asigurarea furnizarii acestui serviciu universal pot fi diferite in functie de faptul daca se concentreaza pe clientii casnici sau pe intreprinderile mici.
(56) Preturile de pe piata ar trebui sa ofere stimulente adecvate pentru dezvoltarea retelei si pentru investitii in noi metode de producere a energiei electrice.
Art. 22(1) Statele membre se asigura ca in categoria clientilor eligibili sunt inclusi:
a) (…)
b) incepand cu 1 iulie 2004, toti clientii, altii decat cei casnici;
c) de la 1 iulie 2007, toti clientii.
Ce prevede legislatia interna : clientul vulnerabil este definit prin Legea 123/2012, Legea energiei, care stabileste si faptul ca acesta beneficiaza de masuri de protectie sociala, inclusiv de natura financiara, acestea si criteriile de eligibiltate fiind stabilite prin acte normative. Tipurile de facilitati pentru fiecare dintre categoriile de clienti vulnerabili precum si modalitatile de implementare a acestora se stabilesc de catre ANRE, cu exceptia masurilor de natura financiara
Reglementarea tarifelor la producatorii si furnizorii de energie electrica prevazuta de OUG 114 este fundamentata, in esenta, pe constatarea ca, in prezent, pretul energiei electrice in sistem concurential este mai mare cu aprox. 20% decat pretul in sistem reglementat. Totodata, masura reglementarii pretului ar avea un impact asupra inflatiei medii anuale de un punct procentual (1,4 puncte procentuale ca efect cumulat cu masura reducerii pretului la gaze).
In loc sa stabileasca criterii de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili si masuri de protectie sociala a acestora, masurile luate sunt pentru toti clientii casnici, nu doar pentru cei vulnerabili. Mai mult, sunt lasate la discretia ANRE, care nu are in atributii stabilirea de masuri financiare in acest sens si nici modalitati de implementare a acestora. Directiva europeana se refera la masuri de plata a facturilor sau masuri luate in cadrul sistemului de asigurari sociale iar OUG 114 si modul ei de aplicare de catre ANRE au, ca rezultat practic, atingerea intereselor producatorilor de energie electrica fara a afecta direct furnizorii, responsabili, si ei, de factura finala.
Piata de energie electrica a fost deschisa un an de zile (2018), dar ne-am “revenit” repede. Tocmai cand unii producatori care ar putea sa dezvolte producerea de energie au cateva tinte in acest sens, nu doar ca nu sunt stimulati, ci sunt pusi la colt. Parca in contrapartida, lipsa investitiilor in dezvoltarea retelelor de distributie si transport (tot mai evidenta) este tolerata de toate guvernele din ultiimi 20 de ani.
Desi ar trebui sa oblige transportatorul de energie electrica, al carui actionar este, precum si pe distribuitorii care apartin acelorasi grupuri din care fac parte si marii furnizori, sa-si foloseasca avantajele date de piata libera pentru dezvoltarea retelelor, Guvernul pune piedici tot producatorilor cu potential de dezvoltare. Profita furnizorii, care nu mai sunt obligati sa concureze intre ei pe segmentul de piata aferent consumatorilor casnici, pentru atragerea acestora.
Efectele liberalizarii pietei de energie electrica au fost analizate periodic de ANRE, pe site-ul autoritatii fiind publicate rapoartele aferente perioadei 2013-2015 respectiv 2016-2017.
Extras din “Raportul ANRE privind influenta pietei reglementate asupra pietei concurentiale pentru perioada 2013-2015”, date referitoare la achizitia/vanzarea de energie electrica :
Concluziile raportului :
a) Pentru clientii finali din piata reglementata, in perioada analizata se remarca o scadere a pretului mediu de achizitie a energiei electrice, cu 14 % in anul 2014 fata de anul 2013, in anul 2015 mentinandu-se la o valoare apropiata de cea din anul 2014
b) Pentru clientii finali din piata concurentiala se remarca o scadere continua a pretului mediu de achizitie a energiei electrice (nota : cu 26.5%)
c) Analizand datele prezentate, pentru perioada 2013-2015, pentru clientii casnici din piata reglementata se remarca o crestere an de an a pretului mediu de vanzare (fara taxe) pentru clientii finali deserviti de FUI, cu aproximativ 2,9% respectiv 2,6%, in conditiile in care s-a inregistrat o usoara crestere de 3% in anul 2015 fata de anul 2014 a cantitatii de energie electrica vandute acestui segment de clienti.
d) Urmare a implementarii calendarului de eliminare a tarifelor reglementate, se remarca o crestere a numarului de clienti casnici din piata concurentiala si a consumului de energie electrica aferent acestei categorii de clienti
e) Scaderea semnificativa a pretului de vanzare pentru aceasta categorie de client (clientii casnicii de piata concurentala, n.red.), de la 356,24 lei/MWh in 2014 la 266,40 lei/MWh in 2015, se poate explica prin cresterea concurentei intre furnizori pentru atragerea clientilor casnici, dar si prin existenta unui numar mare dintre acesti clienti racordati la medie tensiune, diferenta provenind din valoarea tarifului de distributie pe medie tensiune comparativ cu tariful de distributie pe joasa tensiune.
Extras din Raportul ANRE “Analiza privind influenta pietei reglementate asupra pietei concurentiale 2016 – 2017”, date referitoare la achizitia/vanzarea de energie electrica :
Concluziile raportului :
a) Daca pentru clientii finali din piata reglementata, in perioada analizata, se remarca o crestere a pretului mediu de achizitie a energiei electrice, cu 27,59% in anul 2017, fata de anul 2016, pentru clientii finali din piata concurentiala aceasta crestere a fost de 5,96%.
b) Analizand datele prezentate pentru clientii casnici din piata reglementata, se remarca o usoara scadere cu 7% a cantitatii de energie electrica vanduta in anul 2017 fata de anul 2016 , in timp ce, pentru aceeasi perioada, in piata concurentiala, s-a inregistrat o crestere semnificativa cu 600,27% a cantitatii de energie electrica vanduta. Aceste schimbari reflecta cresterea semnificativa a numarului de clienti casnici din piata concurentiala (ca urmare a finalizarii aplicarii calendarului de lberalizare, n.red.)
c) Pretul mediu de vanzare (fara taxe) pentru clientii casnici (din piata reglementata, n.red.) deserviti de FUI a crescut cu aproximativ 2,72%, in anul 2017, fata de anul 2016, principalul motiv constituindu-l cresterea pretului de achizitie pentru energia electrica destinata clientilor finali din piata reglementata.
d) Pentru clientii casnici din piata concurentiala, concomitent cu cresterea consumului de energie electrica se inregistreaza o scadere cu 5,8% a pretului de vanzare, de la 391,18 lei/MWh in 2016 la 369,18 lei/MWh in 2017. Acest fapt se explica prin cresterea concurentei intre furnizori pentru atragerea clientilor casnici.
e) (…) cresterile preturilor energiei electrice tranzactionate pe toate categoriile de piete adminístrate de OPCOM in anul 2017, fata de anul 2016, s-au reflectat in cresteri ale preturilor medii de vanzare a energiei electrice destinata atat clientilor din piata concurentiala, cat si celor din piata reglementata
f) Totodata, in perioada analizata, 2016-2017, se remarca o crestere a cantitatii de energie electrica tranzactionata pe piata concurentiala si in special a volumului de energie electrica aferent vanzarilor catre clientii casnici din piata concurentiala, care a contribuit la scaderea pretului mediu de vanzare pentru clientii din aceasta piata.
Evident, comparatia piata concurentiala – piata reglementata a generat concluzii in favoarea pietei concurentiale. Practic, privind situatia prin prisma concluziilor formulate chiar de ANRE in rapoartele anilor precedenti, putem spune ca revenirea la piata reglementata de energie electrica este o masura cel putin pripita, care nu ofera garantia obtinerii unor efecte benefice pentru actorii din piata si care nu poate fi justificata decat de interese de moment ale guvernantilor si reglementatorului.
Am implementat calendarul de liberalizare, am adaugat (multe) miliarde de euro si dolari la datoria imensa pe care o lasam generatiilor viitoare si, subit, uitam de toate directivele, programele si obligatiile asumate, chiar in anul in care suntem la conducerea Uniunii !
Cumulat cu riscul declansarii unei noi proceduri de infringement, sansele de supravietuire ale acestei masuri pana in 2022 sunt minime. Totusi, va produce efecte negative pe care le vom resimti cu totii.
Revenind la Rapoartele mentionate, daca avem rabdare sa punem laolalta cifrele, constatam ca din ambele documente lipseste analiza pe cateva aspecte esentiale, cum ar fi diferentele dintre preturile medii de vanzare a energiei electrice din piata reglementata fata de piata concurentiala, atat pentru clientii casnici cat si pentru cei noncasnici cat si raportul pret vanzare/pret achizitie pe cele doua piete.
Comparand datele de mai sus, se observa ca :
– pretul mediu de achizitie a energiei de catre furnizori a fost pe trend descrescator pe ambele piete, cu precadere pe cea concurentiala, exceptie fiind anul 2017, cand pretul de achizitie pe piata reglementata a crescut cu aprox. 27% fata de 2016, cresterea pe piata concurentiala fiind mult mai mica;
– per ansamblu, in intervalul 2013-2017, preturile de vanzarepe piata reglementata au cunoscut o scadere de aprox.7% pentru clientii noncasnici;
– in contrapondere, pentru clientii casnici s-a inregistrat o crestere de aprox. 5% in acelasi interval;
– pretul mediu de vanzare pentru clientii noncasnicipe piata concurentiala a inregistrat o scadere de aprox. 13% in 2017 fata de 2013;
– pretul mediu de vanzare catre clientii casnici pe piata concurentialaa scazut substantial in prima parte a intervalului, in 2015 ajungand sub nivelul pretului mediu de vanzare catre clientii noncasnici, pe piata respectiva;
– in anul 2016 se inregistreaza o crestere spectaculoasa a pretului mediu de vanzare catre clientii casnici pe piata concurentiala (de la 266.40 la 391.92 lei);
– in perioada 2013 – 2015, raportul pret mediu de vanzare/pret mediu de achizitie este semnificativ mai mare pe piata reglementata fata de piata concurentiala, atat pentru clientii casnici cat si pentru cei noncasnici;
– in perioada 2016 – 2017, raportul pret mediu de vanzare/pret mediu de achizitie devine foarte apropiat pe cele doua piete pentru clientii casnici;
– pentru clientii noncasnici, raportul pret mediu de vanzare/pret mediu de achizitie ramane semnificativ mai mare pe piata reglementata fata de piata concurentiala si pentru perioada 2016–2017;
– pretul mediu de vanzare pe piata reglementata a fost mai mare fata de cel de pe piata concurentiala pentru toate categoriile de clienti in intervalul 2013 – 2017, in conditiile in care pretul mediu de achizitie a fost mai mic pe reglementat in toata perioada (exceptie 2017);
Citeste intreg articolul si comenteaza pe
INTERVIURILE HotNews.ro