Marile întrebări ale anului 2024, cel mai intens an al competiţiilor electorale în lume. Va persista tentaţia modelului democraţiei iliberale?

2024 va fi anul care va marca o premieră în istoria democraţiilor: 4,2 miliarde de cetăţeni reprezintă totalul populaţiei ţărilor care vor organiza alegeri, dintr-un total al populaţiei globale de 8,2 miliarde. România va marca o premieră în cadrul acestei premiere, cu patru tipuri de scrutinuri diferite ce vor fi organizate pe parcusul anului 2024. În mod evident, modelul democraţiei va fi supus unui test major şi nu putem anticipa cum va trece acest test.

Dacă se exclud cei care nu au drept de vot în ţările unde vor avea loc alegeri, aproximativ 2 miliarde de cetăţeni din mai mult de 70 de ţări vor merge la vot.

Într-o variantă optimistă, s-ar putea ca 2024 să fie anul în care democraţia triumfă în multe ţări, întorcând tendinţa actuală de de-democratizare pe plan global. Temerea majoră este însă că de fapt 2024 va marca o nouă bornă în ceea ce priveşte cursul ascendent al de-democratizării.

Vor avea loc alegeri în 76 de ţări dar dintre acestea doar 43 sunt democraţii în adevăratul sens al cuvântului. Dintre aceste 43, 27 sunt membre ale Uniunii Europene unde vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. Dacă excludem acest scrutin, vor avea loc alegeri democratice în doar 16 democraţii, dintre care cele mai importante sunt SUA şi Marea Britanie. Jumătate din planetă va vota dar în realitate alegeri democratice vor avea loc doar în 16 ţări (exceptând statele membre UE). Aceste cifre vorbesc de la sine.

Cele mai importante alegeri vor fi de departe cele din SUA. De rezultatul acestora va depinde foarte mult cum se vor desfăşura în continuare cele două războaie, cel din Ucraina şi cel din Gaza. Atitudinea unui preşedinte din partea Democraţilor este bine cunoscută. Nu ştim însă cum vor evolua cele două războaie în cazul în care Donald Trump va fi ales încă o dată, precum în 2016. Toate semnalele indică în această eventualitate o întoarcere la izolaţionism, dublată de mai multe încercări de a afirma singularitatea Statelor Unite. 2024 este anul în care va fi ales un nou Secretar General al NATO. Cum va colabora acesta cu un viitor preşedinte al SUA rămâne o întrebare deschisă. Este posibil ca Donald Trump să fie împiedicat să candideze, caz în care succesorul cu cele mai mari şanse este Nikki Haley. Ar fi o premieră pentru SUA, un preşedinte de sex feminin. Despre poziţionarea doamnei Haley faţă de problemele globale nu ştim foarte multe – în orice caz, Partidul Republican este dominat autoritar de adepţii lui Donald Trump şi niciun preşedinte Republican nu va putea să se îndepărteze de la linia stabilită de Trump, în caz contrar riscând să nu aibă o majoritate de partea sa. Altfel spus, nici nu contează dacă Trump va fi sau nu preşedinte în situaţia unui vot în favoarea candidatului Republican. Totuşi, Haley are avantajul de a nu fi contestat sistemul democratic în felul în care Trump a făcut-o după ce a pierdut alegerile din 2020.

Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, scrutinurile programate în 2024 vor fi dominate de rezultate ştiute dinainte. În Federaţia Rusă Vladimir Putin probabil nu va avea nici măcar formal un contra-candidat: toţi cei care ar fi vrut să intre în această cursă electorală au fost descalificaţi din start ori sunt în închisoare, Vor fi primele alegeri prezidenţiale din Federaţia Rusă organizate după schimbarea Constituţiei din 2020 prin care Vladimir Putin s-a asigurat de un număr nelimitat de mandate. Vor fi alegeri şi în Belarus – Lukaşenko va câştiga cu siguranţă, singura problemă fiind de a nu depăşi procentul de 100% din cei înscrişi în listele electorale.

În Asia, vor fi alegeri simultan în India, Indonezia şi Bangladesh. În Indonezia vor fi alegeri libere, prentru preşedinte şi pentru parlament. Pentru poziţia cea mai înaltă în stat competiţia va fi între Anies Baswedan şi Prabowo Subianto dar actualul preşedinte John Widodo vrea să continue să conducă din umbră, nemafiind eligibil să candideze după expirarea a două mandate. În Bangladesh vor avea loc alegeri pe 7 ianuarie 2024. Situaţia este mai complicată în acest caz. Vor avea loc alegeri legislative la care vor participa în principal Marea Alianţă, formată în jurul partidului Liga Poporului din Bangladesh, condus din 1981 de actualul prim – ministru Sheikh Hasina şi opoziţia, în principal Partidul Naţional din Bangladesh, acuzat de legături cu grupări islamiste radicale. În India Narendra Modi nu va avea emoţii dar primul-ministru este cunoscut pentru atitudinile sale iliberale, pentru demantelarea statului de drept, prin coruperea instituţiilor democratice şi pentru reprimarea minorităţii musulmane. Astfel, în aceste trei ţări din Asia vor vota aproape 1 miliard de cetăţeni dar niciuna dintre acestea nu întrunesc standardele pentru a fi considerate democraţii consolidate care garantează libertatea votului şi imparţialitatea celor aflaţi la putere în procesul electoral.

În Africa vor avea loc mai multe alegeri dar, în marea lor majoritate, acestea vor confirma la putere lideri corupţi şi iliberali. În foarte multe ţări din Africa au avut loc în ultimii ani lovituri de stat sau au loc războaie civile, problema democraţiei şi a alegerilor libere fiind departe de a fi rezolvată în această regiune a lumii. În Rwanda Paul Kagame va candida pentru al cincilea mandat, la fel ca şi Vladimir Putin – este foarte clar că fostul rebel care făcea parte din gherila ce a invadat Rwanda în 1990 va rămâne preşedinte. De departe cele mai interesante alegeri vor fi în Africa de Sud. Congresul Naţional African (CNA), la putere de aproape 30 de ani de la organizarea primelor alegeri libere de după abolirea regimului de apartheid, va fi pus pentru prima oară în situaţia de a nu putea forma singur o majoritate. CNA este într-un declin constant din 2019, scăzând de la 58% în 2019 la 41% în ultimele sondaje din 2023. Dintre cei 26,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot, 11,2 au între 18 şi 39 de ani – pentru această generaţie, începutul democraţiei în Africa de Sud şi figura tutelară a lui Nelson Mandela nu mai au nicio semnificaţie. Nu există o opoziţie la CNA pregătită să preia puterea prin vot – Carta Multi-Partită, o alianţă formată din 8 partide, nu va avea, potrivit sondajelor, mai mult de 38% dar va fi o forţă de opoziţie foarte importantă în viitorul parlament. CNA a dezamăgit prin lideri corupţi, creşterea şomajului şi a criminalităţii, procentul celor care se declară mulţumiţi de actuala direcţie în care se îndreaptă Africa de Sud fiind în continuă scădere.

În America de Sud, Mexic, liderul populist Andrés Manuel López Obrador nu va mai candida, competiţia fiind în premieră între două femei, Claudia Sheinbaum şi Xocitl Galvez. Sheinbaum are prima şansă, fiind susţinută de partidul Morena, aflat la guvernare, Morena fiind partidul care l-a susţinut pe Obrador, iar acesta a fost preşedintele acestui partid în perioada 2015 – 2017.

Alegeri decisive pentru viitorul democraţiei la nivel global vor avea loc în Taiwan pe data de 13 ianuarie 2024. Candidatul Partidului Democrat Progresist (PDP), Lai Ching-te, îl va înfrunta pe HouYu-ih, din partea Partidului Naţionalist al Chinei (Kuomintang). Actualul preşedinte Tsai Ing-wen, din partea PDP, s-a remarcat printr-o poziţie mai independentă faţă de R.P. Chineză, ceea ce a atras relaţii mai tensionate între Beijing şi Taipei. Sondajele de opinie îl indică favorit pe Lai dar Hou este în creştere constantă. Un alt candidat de luat în seamă este Ko Wen-je din partea unui nou partid, Partidul Poporului din Taiwan. Ko a pornit foarte bine în sondaje dar după un punct culminant a început să scadă, fiind în prezent pe locul trei. Hou şi Ko au un punct comun în a critica politica PDP în privinţa relaţiilor cu R.P. Chineză. Lai va candida împreună cu Hsiao Bi-Khim care va deveni, în caz de succes al lui Lai, vice-preşedinte. Hsiao este ambasadorul de facto al Taiwanului la Washington începând cu 2020. Pentru Xi Jinping, nu contează dacă Hou sau Ko vor conduce Taiwan în următorii patru ani, important este ca PDP să nu mai fie la putere. Însă chiar dacă Lai va câştiga cursa electorală, PDP nu va mai avea majoritatea în Parlament şi va fi foarte dificil să îşi pună în aplicare programul său politic. Relaţiile dintre SUA şi R.P. Chineză, stabilitatea Asiei de Sud – Est, viitorul Taiwanului ca entitate de facto independentă – toate acestea depind de rezultatul alegerilor din Taiwan.

Alegeri vor avea loc şi în Europa, în toate cele 27 de state membre, pentru noul Parlament European. Aceste alegeri vor fi libere dar vor marca cu siguranţă ascensiunea partidelor populiste. Mai mult ca sigur, marea coaliţie între populari, socialişti şi liberalii progresişti va continua în diverse forme şi după 2024 dar în multe state membre prezenţa partidelor populiste la putere va face mai greu aplicabile planurile de continuare a integrării europene. Uniunea Europeană va trebui să facă alegeri cruciale în materie de menţinere a standardelor democratice şi care privesc drepturile omului, în condiţiile în care actualul sistem bazat în multe domenii pe unanimitate permite unor democraţii iliberale precum Ungaria să facă inaplicabile reforme agreate de toate celelalte state.

În acest context, importanţa alegerilor din SUA este vitală. Noul preşedinte al SUA va trebui să facă în primul rând o analiză foarte realistă a motivelor pentru care promisiunea administraţiei Biden în vederea inversării tendinţelor anti-democratice nu a reuşit să avanseze foarte mult. Proiectul Alianţa Democraţiilor, foarte bine gândit teoretic, nu a reuşit să convingă atunci când a început să fie revitalizat şi pus în practică. Toate acestea s-au întâmplat în condiţiile în care Joe Biden a excelat pe parcursul mandatului său prin încrederea sa neclintită în democraţie. Pur şi simplu forţele anti-democratice sunt majoritare la nivel global, după ce la începutul anilor 1990 exista mult optimism privind răspândirea modelului democratic. S-ar putea ca sistemul politic american să nu mai poată genera un lider cu convingeri democrate de calitatea lui Joe Biden nu doar în 2024, ci şi în următoarele decenii – chiar şi în cazul în care acesta va fi reales. Marea miză a anului 2024 este crearea condiţiilor apariţiei unor lideri cu convingeri democratice _ Citeste restul articolului pe Contributors.ro